Publicarea unor poze ce țin de viața privată a unei persoane publice îi încalcă drepturile, iar aceasta poate cere despăgubiri

Se întâmplă adesea să vedem prin anumite publicații fotografii cu persoane publice în ipostaze din viața lor de zi cu zi: la restaurant, în magazine, pe stradă ș.a.m.d. Dar publicarea lor n-ar fi neapărat lucrul supărător, ci faptul că sunt însoțite de comentarii care sugerează anumite comportamente și care arată și alte persoane, oameni care nu fac parte din viața publică și care nu și-ar dori niciodată să apară acolo.

De ce e problematică treaba asta? Pentru că se încalcă dreptul la viață privată, ocrotit atât prin Constituție, cât și prin Codul civil. Încălcarea dreptului la viață privată dă dreptul la despăgubiri, în anumite condiții. Un caz important de acest fel a fost tranșat definitiv de Curtea de Apel București în 2016, când s-a recunoscut încălcarea și s-au acordat despăgubiri de 1.000 de euro pentru prejudiciul adus (decizia în întregime, aici).

Concret, lucrurile au stat în felul următor: un tabloid a publicat o serie de poze cu X, persoană publică, însoțit în spații publice de o tânără, dar fără a se specifica legătura exactă dintre cei doi. Textele scurte ce însoțeau pozele nu dădeau informații clare, dar îi sugerau cititorului că ar fi vorba de o legătură criticabilă, dacă nu imorală, dintre X, adult serios și cu o profesie respectabilă, și o fată foarte tânără, pe care o ținea de mână. Ulterior, de reportajul respectiv s-au folosit inclusiv unele televiziuni naționale pentru a-l critica pe X.

Întrebat despre copila respectivă, X le-a explicat jurnaliștilor că e vorba despre fiica sa, însă le-a atras atenția că nu e de acord cu publicarea fotografiilor respective, care nu doar că nu-l arată în viața sa profesională, ci în cea privată, dar arătau și un copil pentru care reprezentanții legali nu și-au dat acordul pentru publicarea fotografiilor. Ulterior, X a dat în judecată publicația și a cerut despăgubiri pentru că a publicat fotografii din viața sa privată, insinuând lucruri total neadevărate și trecând peste refuzul său expres de a le publica.

Inițial, prima instanță, deși a recunoscut încălcarea, nu a dat dreptul la despăgubiri: "(...) reportajul difuzat (...) fără a se avea acordul publicării acestor fotografii, reprezintă o ingerință în respectarea dreptului reclamantului la viață privată, demersul jurnalistic nefiind justificat sub nici o formă de interesul pe care publicul l-ar avea față de aceste aspecte ale vieții reclamantului, chiar dacă acesta, prin prisma funcției pe care o exercită (...) este o persoană publică".

În următoarea fază a procesului, Curtea de Apel București a acordat și dreptul la despăgubiri, în cuantum de 1.000 de euro, însă a precizat un lucru interesant: "Chiar dacă fapta ilicită a fost săvîrșită prin intermediul mijloacelor de largă difuzare, respectiv presa scrisă și cea on-line, prejudiciul nu poate fi cuantificat în sensul propus de apelant, respectiv prin raportare la numărul de cititori ai ziarului tipărit (...) și cei ai variantei on-line a articolului (...), estimat la 1 euro pentru batjocorirea sa în fața fiecărui cititor, deoarece cuantumul despăgubirilor pentru dauna morală suferită de apelant nu poate avea un caracter de pedeapsă civilă, ci are doar rolul de a repara prejudiciul suferit", potrivit deciziei citate. Așadar, despăgubirea nu poate fi exagerată.

Instanța a mai arătat că libertatea de exprimare (în acest caz, a jurnaliștilor respectivi) nu poate să prejudicieze demnitatea, onoarea, viața particulară a persoanei și dreptul la propria imagine.