Ma tot gandeam zilele acestea ca tot mai multi jurnalisti si oameni politici sunt slobozi la gura in apartitiile publice si nu numai. Asa ca, m-am hotarat sa fac o analiza sumara a hotararilor judecatoresti prin care oamenii din presa au fost condamnati de instante pentru prejudicierea imaginii unor persoane publice.
Articolul continuă mai jos
Astfel, articolul 30 din Constitutia Romaniei prevede faptul ca libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viata particulara a persoanei si nici dreptul la propria imagine si ca raspunderea civila pentru informatia sau pentru creatia adusa la cunostinta publica revine editorului sau realizatorului, autorului, organizatorului manifestarii artistice, proprietarului mijlocului de multiplicare, al postului de radio sau de televiziune, in conditiile legii. In articolul 31 din Constitutia Romaniei este prevazut faptul ca mijloacele de informare in masa, publice si private, sunt obligate sa asigure informarea corecta a opiniei publice.
Referitor la acest aspect, Codul deontologic al ziaristilor elaborat de Clubul Roman de Presa prevede faptul ca “ziaristul are datoria primordiala de a relata adevarul, indiferent de consecintele ce le-ar putea avea asupra sa, obligatie ce decurge din dreptul constitutional al publicului de a fi corect informat” si ca “poate da publicitatii numai informatiile de a caror veridicitate este sigur, dupa ce in prealabil le-a verificat, de regula, din cel putin 2 surse credibile.“ Mai mult, “ziaristul nu are dreptul sa prezinte opiniile sale drept fapte”.
Astfel, in cazul in care sunt incalcate aceste articole de catre ziaristi si se aduce atingere vietii private, onoarei, demnitatii persoanelor vizate prin articolele publicate pot fi incidente dispozitiile articolelor 998 si 999 din Codul civil referitoare la raspunderea civila delictuala. Pentru a fi aplicabile dispozitiile din Codul civil trebuie sa fie indeplinite cumulativ urmatoarele conditii: 1. existenta unei fapte ilicite din partea ziaristului respectiv prin publicarea articolului: incalcarea prevederilor articolelor 30 si 31 din Constitutia Romaniei prin prezentarea de informatii incorecte, nereale si netemeinice cu intentia clara de prejudiciere a imaginii si onoarei persoanelor respective; 2. existenta vinovatiei ziaristului care cu intentie prejudiciaza demnitatea, onoarea si viata particulara; 3. existenta prejudiciului adus persoanelor despre care se face vorbire in articol: prejudiciul material si/sau prejudiciul moral aducand atingere reputatiei, imaginii si onoarei; 4. existenta raportului de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu.
In jurisprudenta au existat litigii in care instantele au dat castig de cauza dreptului la viata privata, onoarei si demnitatii persoanelor vizate, instantele constituind limite in ceea ce priveste libertatea de exprimare. Petre Badea, om de afaceri, actionar principal la S.C. Aedificia Carpati S.A., i-a chemat in instanta pe jurnalistii Felix Rache si Sorin Ozon de la “Academia Catavencu”, precum si revista “Academia Catavencu”, si a cerut instantei, in baza art. 998, 999, 1000 Cod Civil, sa oblige cei doi ziaristi si revista “Academia Catavencu” la plata unor daune de 1 miliard de lei. Sectia a V-a Civila si de Contencios Administrativ din cadrul Tribunalului Municipiului Bucuresti, a pronuntat sentinta in favoarea reclamantului Petre Badea, considerand ca "numai citind articolul si se demonstreaza prejudiciul moral ce a fost adus reclamantului Petre Badea". Instanta a dedus astfel ca imaginea publica a reclamantului a avut de suferit si a stabilit cuantumul daunelor la 100 de milioane de lei. Instanta si-a fundamentat hotararea astfel: "Orice persoana care citeste acest articol, lasand deoparte limbajul suburban, ramane cu convingerea ca reclamantul este corupt, ocupandu-se numai de afaceri ilegale, fara caracter".
In 2008, instanta de judecata a obligat revista Star sa plateasca Andreei Marin 20.000 de euro pentru un articol aparut in august 2007, "Andreea Marin i-a interzis sotului sa se mai aproprie de amanta". In cerere s-a sustinut ca s-a adus atingere dreptului la viata privata si s-a urmarit, in mod cert, discreditarea imaginii si reputatiei familiei Banica. Tot impotriva revistei Star, Andreea a mai castigat, in 2003, un alt dosar, prin care publicatia trebuia sa ii plateasca 100 milioane de lei, ca daune morale, si sa achite taxele de judecata, de 88,5 milioane de lei. Motivul era constituit de publicarea, in aprilie 2002, a unor imagini surprinse in apartamentul reclamantei.
Gabriela Adamesteanu a chemat in judecata pe Ion Cristoiu in temeiul articolului 998 C.civil pentru un articol prin care paratul si-a exprimat in mod public parera despre infatisarea fizica a reclamantei ca femeie, despre calitatea sa de publicistic si om de cultura, folosind expresii jignitoare, calomnioase si vexatorii. In 2001, Curtea Suprema de Justitie a considerat ca „libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viata particulara a persoanei si nici dreptul la propria imagine, prin folosirea unor cuvinte jignitoare, vexatorii. Stabilirea cuantumului despagubirilor pentru prejudicii aduse onoarei sau demnitatii unei persoane presupune o apreciere subiectiva din partea judecatorului care, insa, trebuie sa aiba in vedere anumite criterii obiective rezultand din cazul concret dedus judecatii, gradul de lezare a valorilor sociale ocrotite si sa aprecieze intensitatea si gravitatea atingerii adusa acestora”. In acest sens, Curtea a admis cererea reclamantei si chiar a majorat pretentiile acesteia de la 50 de milioane de lei vechi la 400 de milioane de lei vechi.
Curtea Europeana a Drepturilor Omului s-a pronuntat prin hotararea din 8 iulie 1996 in cazul Ligens contra Austria, in sensul ca, desi presa are datoria de a transmite informatii si idei cu privire la chestiunile de interes public, ea nu trebuie sa depaseasca, intre alte limite, pe aceea a protectiei reputatiei altora.
In ceea ce priveste taxa de timbru cu privire la actiunile care au ca obiect recuperarea daunelor morale, conform Deciziei Curtii Constitutionale 778/12 mai 2009 taxa de timbru judiciar este eliminata in cazul persoanelor care cer daune morale, prin declararea neconstitutionalitatii art 1, pct 4 din OUG 34/2001. Astfel, Curtea Constitutionala a decis ca perceperea unor taxe de timbru judiciar pentru actiunile care au ca obiect obligarea paratilor la daune morale ar restrange accesul la justitie care trebuie sa fie neconditionat de plata unei taxe de timbru. Curtea Constitutionala si-a intemeiat decizia pe dispozitiile din Constitutia Romaniei care au justificat scutirea de taxe judiciare de timbru a actiunilor avand ca obiect stabilirea si acordarea de despagubiri pentru daunele morale aduse onoarei, demnitatii sau reputatiei unei persoane fizice dar si pe prevederile din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
Avand in vedere cele mentionate mai sus, in cazul in care printr-un articol aparut in presa se aduc atingeri vietii private, onoarei, demnitatii prin utilizarea de informatii false, incomplete, utilizarea de expresii jignitoare la adresa persoanelor in cauza, exista posibilitatea promovarii unei actiuni in justitie intemeiata pe raspunderea civila delictuala, avand ca scop recuperarea daunelor morale si/sau materiale suferite si indepartarea acelor articole din presa. Capatul de cerere referitor la daunele morale nu va fi supus taxei de timbru.
Concluzia este urmatoarea: trebuie sa avem grija ce vorbim ca sa nu fim buni de plata!
avocatnet.ro explicăm legislația
Comentarii articol (4)