Când angajații sunt plătiți în comisioane consistente în funcție de numărul de clienți pe care-i atrag și de valoarea celor contractate, apar și situații în care angajații trec linia roșie pentru a-și asigura comisioanele la final de lună - nu că practica aceasta a comisioanelor ar fi ceva rău, desigur. Citește articolul
Deși atribuirea unui rol, ca urmare a intervenției unei obligații legale, unei persoane care există deja în companie pare varianta cea mai ieftină și simplă pentru angajator, costul unor numiri contrare legii poate fi unul destul de mare, mai ales dacă se ajunge la un conflict de muncă. În loc să angajeze un nou lucrător care să încalțe pantofii noului responsabil cerut de lege, angajatorul care pune atribuții în plus în spinarea unui angajat existent riscă să încalce prevederile ce țin de modificarea contractelor, de timpul de muncă și de repaus, reglementarea muncii suplimentare, mai ales atunci când angajatul aproape că nu are niciun cuvânt de spus cu privire la noile sarcini. Citește articolul
Codul muncii statuează și oferă pe deplin expresie libertății muncii - dreptul la muncă nu poate fi îngrădit. Orice salariat are dreptul de a munci la angajatori diferiți sau la același angajator, în baza unor contracte individuale de muncă, dar, spune Codul, fără suprapunerea programului de muncă, beneficiind de salariul corespunzător pentru fiecare dintre acestea. Niciun angajator nu poate aplica un tratament nefavorabil salariatului care își exercită acest drept. Pentru că chestiunea nesuprapunerii programelor de lucru a condus în mod eronat la solicitări exagerate din partea angajatorilor, ne-am propus ca în cel mai recent episod al podcastului despre realitățile din piața muncii să adresăm acest subiect. Citește articolul
Liberele date prin Codul muncii cu ocazia diverselor sărbători legale - zile în care nu se lucrează. Vorbim de 17 ocazii în care angajații, dacă acele sărbători pică în zile în care în mod normal se lucrează, trebuie să primească liber. Unde scrie că nu se muncește? În Codul muncii. Ce se întâmplă dacă, totuși, e necesară munca în aceste zile? Codul ne oferă remedii pentru acele unități unde munca nu se poate întrerupe, astfel încât niciun angajat să nu aibă de pierdut. Deși vorbim de drepturi existente de ani și ani, în continuare, în practică, apar discuții despre obligația de a plăti liberele legale, unii susținând că nu scrie nicăieri, negru pe alb că liberele acestea trebuie plătite de angajator. Un argument al „contestatarilor” e că legiuitorul tot adaugă la lista din Codul muncii câte o zi, iar, la final, „nota de plată” o plătește tot angajatorul.
Citește articolulIntroduse în pandemie, facilitățile fiscale pentru cei până la 400 de lei pentru acoperirea cheltuielilor cu telemunca nu mai există de la 1 ianuarie. Dar asta nu înseamnă că nu le mai luăm în calcul și că toți telesalariații rămân fără respectivele sume. Mai sunt obligați angajatorii să suporte vreo cheltuială? În episodul 6 ne propunem să răspundem la câteva întrebări importante pe acest subiect. Citește articolul
Repausul săptămânal este de 48 de ore consecutive, de regulă sâmbăta și duminica, potrivit Codului muncii, iar cei care trebuie să lucreze în weekend sunt îndrituiți la un spor special. Când legea nu oferă însă un interval de referință ori un minim de la care să plătească acest spor, cum stabilim ce e decent sau corect pentru a remunera angajatul? O scurtă discuție pe tema sporurilor de weekend, plecând de la exemplul unui spor derizoriu, în episodul 5 al podcastului despre realitățile de pe piața muncii. Citește articolul
Obligația de a majora salariile celor plătiți cu minimul pe economie mai mult de 24 de luni începe să-și producă efectele, practic, de la 1 ianuarie anul viitor. Asta înseamnă negocieri cu angajații pentru a crește salariile, deciziile de majorare neputând fi unilaterale. Îi obligă legea, practic, pe angajator și pe angajat să negocieze? Discutăm în episodul 4 al podcastului „Realități de pe piața muncii” despre obligația de a majora aceste salarii, precum și despre soluțiile mereu ingenioase de a aplica legea, dincolo de scopul ei. Citește articolul
„Munca la comandă sau pe bază de comandă nu este prevăzută încă în legislația națională și, chiar dacă a existat o astfel de propunere, piața muncii din România nu este pregătită pentru o astfel de abordare”. În episodul 3 din podcastul „Realități de pe piața muncii” pornim de la o scurtă istorisire a unui angajat ce lucrează la distanță, fără un contract adecvat telemuncii și într-un program flexibil spre imprevizibil, care ilustrează perfect o inițiativă legislativă ce-și făcuse loc în Parlament anul acesta, dar care n-a mai ajuns să fie discutată.
Citește articolulÎn episodul 2 din podcastul dedicat realităților din piața muncii ne oprim cam o jumătate de ceas asupra unei noutăți legislative destul de importante pe care a adus-o această toamnă: un model de ghid pe care angajatorii să-l folosească în prevenirea și sancționarea hărțuirii morale și pe criteriul de sex la locul de muncă. Grevată pe obligații deja existente, politica internă privind combaterea și sancționarea cât mai fermă a hărțuirii va fi, în mai puțin de șase luni, un alt punct pe lista documentelor pe care inspectorii le vor cere în control angajatorilor. Mergem puțin dincolo de hârtie și vorbim concret despre de ce noua reglementare nu se poate aplica la fel în toate companiile și la nici măcar la stat, dar și despre responsabilul desemnat. Citește articolul
Pornind de la detaliile unui caz concret, vorbim în primul episod din podcastul nostru despre drepturile inspectorilor de a obține informații de la angajați, obligația acestora din urmă de a răspunde corect la solicitări, suspiciunile legate de obiectivitatea inspectorilor și despre permisibilitatea înregistrărilor ca probe. Citește articolul