ACCES PREMIUM
Realități de pe piața muncii
Un angajat are patru contracte de muncă - unul cu societatea și alte trei cu filialele - și este, peste noapte, pus în fața opțiunii de a semna un nou contract, de data asta „unificat”, cu salariul redus, sub amenințarea demisiei. Deși juridic angajatul are dreptul să aibă mai multe contracte atâta vreme cât ele nu se suprapun, realitatea conform căreia un angajat cumulează 20 de ore de muncă într-o zi e greu „de înghițit”, inclusiv pe termen scurt. Admițând, de dragul exercițiului, că lucrurile stau așa, ajungem la întrebarea: pot fi angajatorii sancționați?
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Realități de pe piața muncii
Normarea muncii, conform Codului muncii, se aplică tuturor categoriilor de salariați, ceea ce ne-ar duce cu gândul la faptul că atât directorii (Grupa majoră 1 din COR), cât și muncitorii necalificați (grupa majoră 9 din COR), ar trebui să îndeplinească o anumită normă într-un interval de timp. Din păcate, în multe situații, simpla lecturare a unui text de lege nu asigură și înțelegerea sa, iar aplicarea neconformă tinde să devină regulă, așa cum se întâmplă și cu norma de muncă, deși definiția acesteia și regulile care stau la baza elaborării sale sunt neschimbate din 1972. Citește articolul
ACCES PREMIUM
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) va trebui să răspundă la două întrebări trimise de o instanță română într-un litigiu ce vizează deplasările realizate de angajați și considerarea lor ca timp de muncă. Mai exact, în ce măsură constituie timp de lucru, în accepțiunea directivei europene pe acest subiect, perioadele când un angajat se deplasează (plus returul), în afara orelor normale de lucru,
la un alt loc, diferit de locul său fix sau obişnuit de muncă, pentru a-şi desfăşura activitatea sau îndatoririle în acel loc, conform dispoziţiei angajatorului său.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Decizia Greciei de a reglementa săptămâna de lucru de șase zile din vara asta a făcut înconjurul presei, ajungând până în Statele Unite. Lăsând la o parte motivele grecilor de a reglementa acest lucru, în România săptămâna de lucru de șase zile există la nivel informal și
nelegal în destule întreprinderi - o arată și comunicările pe care inspectoratele le fac în privința activității acestora, unde nerespectarea repausului săptămânal e listată frecvent alături de alte nereguli depistate, dar și povestirile angajaților din anumite sectoare (acum doi ani, de exemplu, în presa centrală se discuta despre existența acestei probleme în HoReCa pe timpul sezonului estival).
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Jurisprudență utilă
Imposibilitatea de a pleca din unitate în timpul pauzei de masă nu constituie un motiv suficient pentru a considera această perioadă ca fiind timp de lucru suplimentar, potrivit unei instanțe. Pauza de masă rămâne un drept al salariatului, care nu poate fi inclusă în durata zilnică normală a timpului de muncă decât în cazuri excepționale, clar stipulate în contractul colectiv de muncă sau regulamentul intern.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Date oficiale
Potrivit datelor Eurostat, în 2023, 7,1% dintre angajații din UE au avut programe lungi de muncă, petrecând peste 48 de ore pe săptămână la locul de muncă. În România, procentul de lucrători este mult sub media europeană. La noi, săptămâna de muncă poate ajunge la 48 de ore doar cumulând cu orele suplimentare.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Și cei sub 18 ani pot munci, fie că vorbim de contracte de muncă, de ucenicie sau de cei care lucrează ca zilieri. Potrivit legislației muncii, ei nu pot lucra însă la fel de mult ca un adult și, cu atât mai puțin, nu pot face ore suplimentare și nu pot lucra după ora 22:00. Sancțiunile pe care le riscă angajatorii ce nu respectă regulile privind munca celor sub 18 ani sunt fie amenzi de mii de lei, fie chiar pedepse cu închisoarea.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Necorelarea dispozițiilor privind repartizarea timpului de muncă în cadrul săptămânii calendaristice de șapte zile poate genera probleme atât în privința respectării numărului maxim de ore de muncă pe care un salariat le poate presta, cât și în privința respectării repausului săptămânal, calculat prin adăugarea repausului zilnic corespunzător ultimei zile de muncă din seria celor cel mult cinci zile consecutive.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Realități de pe piața muncii
Angajatorul, mare companie de curierat, încalcă dispozițiile legale referitoare la timpul de lucru și repausul săptămânal, amăgindu-și angajații cu bonusuri mici și mari. Un angajat își propune să facă o sesizare pe neregulile de la locul de muncă, adunate deja pe parcursul a doi ani de muncă, dar colegii îl avertizează cu privire la relațiile angajatorului cu inspectoratul teritorial de muncă. Angajatul dorește să-și păstreze locul de muncă, dar să lucreze în condiții normale, în acord cu legea și ne întreabă ce e de făcut.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Clarificare
Deși foarte mulți cred că atunci când vine vorba despre drepturi, au și posibilitatea de a renunța la ele, adică de a nu le exercita efectiv, în cazul relațiilor de muncă această regulă nu se aplică. Am ales să scriu azi despre pauza de masă și alte pauze în timpul zilei de muncă pentru că, recent, spațiul public a fost „poluat” cu o idee falsă - aceea că salariații pot renunța la dreptul prevăzut de Codul muncii în privința pauzelor.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Dan Năstase 
avocatnet.ro 
Simona Voiculescu 
