Normarea muncii, conform Codului muncii, se aplică tuturor categoriilor de salariați, ceea ce ne-ar duce cu gândul la faptul că atât directorii (Grupa majoră 1 din COR), cât și muncitorii necalificați (grupa majoră 9 din COR), ar trebui să îndeplinească o anumită normă într-un interval de timp. Din păcate, în multe situații, simpla lecturare a unui text de lege nu asigură și înțelegerea sa, iar aplicarea neconformă tinde să devină regulă, așa cum se întâmplă și cu norma de muncă, deși definiția acesteia și regulile care stau la baza elaborării sale sunt neschimbate din 1972. Citește articolul
Norma de muncă este definită de Codul muncii, însă această secțiune, art. 129-132, a rămas „încremenită” la nivelul anului 2003, nefiind modificată, deși legiuitorul a intervenit asupra actului normativ de 65 de ori, existând și o republicare a acestuia, iar modul în care se desfășoară relațiile de muncă a evoluat semnificativ între timp. Citește articolul
De când a început criza actuală generată de pandemia de coronavirus, unii angajatori au ignorat total orele suplimentare prestate de salariați în această perioadă, pentru a le compensa potrivit regulilor din legislație, a subliniat un specialist în dreptul muncii la conferința de HR organizată de avocatnet.ro săptămâna trecută. Această problemă preexistentă s-a accentuat, pe fondul pandemiei, iar angajatorii care încalcă legea pot răspunde contravențional, amenzile fiind, de anul trecut, mult mai drastice în acest sens. Pe lângă o amendă de până la 3.000 lei/salariat, angajatorul riscă atât o acțiune în instanță pentru plata orelor suplimentare, cât și formarea unei reputații proaste pe piața forței de muncă. Citește articolul
În contextul apariției programului Kurzarbeit, angajatorii fac o reducere temporară a programului de lucru, nu a normei de lucru. Astfel, dacă o microîntreprindere cu puțini salariați accesează programul Kurzarbeit, aceasta nu riscă să treacă de la cota de impozitare de 1% pe venituri la cota de 3% pe venituri. Kurzarbeit presupune împărțirea costurilor salariale între angajator și stat. Citește articolul
Timpul de lucru și norma de muncă sunt două noțiuni diferite în Codul muncii. Nu sunt literalmente rupte din punct de vedere juridic una de cealaltă, desigur, dar nu trebuie confundate. Într-un context precum acela dat de OUG nr. 132/2020, prin mecanismul Kurzarbeit, distincția corectă dintre cele două noțiuni, sunt de părere specialiștii, este esențială. Iată de ce: Citește articolul
Dascălii care au gradul didactic I și cel puțin 25 de ani vechime în învățământ beneficiază, începând de astăzi, de o reducere obligatorie a timpului petrecut la catedră, potrivit unui act normativ recent publicat. În plus, diminuarea normei de muncă nu le afectează salariul. Citește articolul
Dupa cum se stie, persoana selectata in vederea angajarii este informata, prin semnarea contractului de munca, cu privire la functia pe care o va indeplini, precum si in legatura cu fisa postului, specificandu-se atributiile. De asemenea, odata cu semnarea contractului, acea persoana va cunoaste durata muncii si programul de munca (repartizarea acesteia). Dar pentru ce cantitate de munca ne obligam sa muncim? Este o problema pentru multi salariati, mai ales pentru cei care presteaza o munca intelectuala. Citește articolul