Dincolo de faptul că reprezentanții angajaților și-ar fi depășit mandatul oferit pentru discuțiile în vederea încheierii unui contract colectiv de muncă, lucrătorii se trezesc în fața unei schimbări semnificative a timpului de muncă, decise în urma negocierilor colective: de la opt ore de muncă pe zi sunt trecuți la 12 ore de muncă. Din start, o atare modificare nu poate să se aplice fără a discuta și de modificarea contractelor individuale de muncă, însă. Citește articolul
Despre programul de muncă, repartizarea acestuia, zilele de concediu și chiar scopul relației de muncă putem deschide foarte multe discuții - de fapt, le deschidem destul de des, din diverse perspective. Cu toate acestea, piața muncii te întâmpină mereu cu situații în care legea pare mai degrabă ceva de domeniul basmelor. Deși scurta istorisire de la care am plecat azi poate părea inventată, aflați că nu este. Citește articolul
Prin programul de lucru se înțelege timpul de desfășurare a activității profesionale, iar acesta este de mai multe tipuri. Un salariat poate avea program uniform, inegal, ori individualizat, agreat deopotrivă de către angajat și angajator în contractul individual de muncă. Există însă și câteva tematici conexe cu programul de muncă, precum o serie de drepturi, dar și responsabilități, pe care angajatul ar trebui să le cunoască pentru a se proteja de eventuale abuzuri, respectiv pentru a evita posibile sancțiuni. Citește articolul
Pentru a stabili în ce măsură poate un angajator, pornind chiar de la dreptul său de a stabili organizarea și funcționarea unității, să modifice fie numărul de ore de muncă ale unui salariat, fie modul de repartizare a timpului de muncă, trebuie luat în considerare întregul ansamblu normativ care reglementează relațiile de muncă. Citește articolul
Necorelarea dispozițiilor privind repartizarea timpului de muncă în cadrul săptămânii calendaristice de șapte zile poate genera probleme atât în privința respectării numărului maxim de ore de muncă pe care un salariat le poate presta, cât și în privința respectării repausului săptămânal, calculat prin adăugarea repausului zilnic corespunzător ultimei zile de muncă din seria celor cel mult cinci zile consecutive. Citește articolul
Angajatul lucrează într-o companie cu program continuu în trei schimburi și constată că există încălcări ale Codului muncii în ceea ce privește repartizarea timpului de muncă și respectarea repausului săptămânal, pe care le aduce în discuție. Managerul insistă ca angajații să lucreze exact câte ore sunt lucrătoare în fiecare lună, dar prelungește în mod abuziv programul în unele zile. De asemenea, impune zile de concediu fără pontaj, chiar dacă angajatul are deja ore lucrate în plus. Întrebat cu privire la nereguli, managerul spune: îți asumi că renunți la unele drepturi. Citește articolul
Deși foarte mulți cred că atunci când vine vorba despre drepturi, au și posibilitatea de a renunța la ele, adică de a nu le exercita efectiv, în cazul relațiilor de muncă această regulă nu se aplică. Am ales să scriu azi despre pauza de masă și alte pauze în timpul zilei de muncă pentru că, recent, spațiul public a fost „poluat” cu o idee falsă - aceea că salariații pot renunța la dreptul prevăzut de Codul muncii în privința pauzelor.
Citește articolulLipsa acută de personal îi duce pe antreprenori în zona încălcărilor grave ale limitelor timpului de muncă și de repaus stabilite la nivel legislativ. De exemplu, munca 24 de ore cu 24 de ore repaus este de natură, chiar și pe termen scurt, să aducă prejudicii serioase sănătății angajatului care, din nevoia de a câștiga un salariu, acceptă orice condiții de muncă, chiar și inumane. Pe deasupra, se mai adaugă și un salariu plătit aleatoriu, pentru care angajatul e făcut să creadă că-l primește din mărinimia angajatorului, iar nu pentru munca prestată. De la relatări precum cea din materialul de azi, tinerii în căutarea unui loc de muncă se sperie și mai tare de perspectivele pe care le au aici. Citește articolul
Perioada de repaus zilnic nu face parte din perioada de repaus săptămânal, ci se adaugă la aceasta, chiar dacă o precedă în mod direct, subliniau recent judecătorii europeni. În materia repausului zilnic și săptămânal, Codul muncii trasează linii destul de clare pentru angajatori, dar legea nu este întotdeauna urmărită atent de angajatori, iar prevederile sunt interpretate în detrimentul drepturilor salariaților. Citește articolul
Organizarea și funcționarea unității țin de decizia angajatorului, aici intrând și numărul și tipul de posturi de care are nevoie pentru activitatea sa, precum și norma de muncă aferentă. Angajatorul e cel care poate decide dacă munca sa trebuie să înceapă la 7:00 dimineața ori mai târziu, dacă munca sa presupune schimburi de personal ș.a.m.d.. Dar la celălalt capăt, angajatul are nevoie de predictibilitate. Pentru a păstra echilibrul între drepturile și obligațiile celor două părți ale contractului de muncă, în materia repartizării timpului de muncă, trebuie să ne raportăm la toate dispozițiile legale incidente, plecând de la cele ale articolului 8 din Codul muncii și ținând cont de zece elemente specifice. Citește articolul