ACCES PREMIUM

Cumulul de funcții și respectarea perioadei de repaus minim. La ce ar trebui să fie atenți angajatorii

O recentă decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în materia repausului zilnic la care au dreptul angajații ne arată că acesta trebuie privit în persoana fiecărui angajat, iar nu în ansamblu, atunci când există mai multe contracte de muncă. CJUE nu a răspuns însă și cu privire la situația contractelor la angajatori diferiți, ci doar cu privire la situația cumului de funcții. Ce se întâmplă dacă inspectorii muncii constată că cele 12 ore minime prevăzute de Codul muncii nu sunt respectate? Citește articolul

ACCES PREMIUM

CJUE: Perioada minimă de repaus zilnic în cazul mai multor contracte de muncă cu același angajator se apreciază în ansamblu, nu pe fiecare contract

În cazul în care un lucrător a încheiat mai multe contracte de muncă cu același angajator, perioada minimă de repaus zilnic se aplică contractelor considerate în ansamblul lor, iar nu fiecăruia dintre contracte luate în considerare în mod separat - este concluzia la care a ajuns Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) într-o decizie recentă ce vizează situația unor angajați români. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Proiect de directivă europeană

Dreptul de a fi inaccesibil: Salariații vor putea cere despăgubiri dacă trebuie să lucreze în afara programului

Scriam zilele trecute că, la nivel european, se lucrează la un proiect de directivă ce va da salariaților dreptul de a fi inaccesibili în afara programului de lucru. Acesta va viza, practic, situațiile în care salariații sunt contactați telefonic sau prin e-mail în timpul liber. Dreptul va veni la pachet cu o obligație pentru angajatori, astfel că lucrătorii se vor putea folosi de orice încălcare pentru a cere despăgubiri. Citește articolul

ACCES PREMIUM

CJUE: Gărzile în regim de permanență reprezintă timp de lucru dacă limitările impuse îl împiedică pe angajat să-și gestioneze timpul liber

Perioada de gardă poate fi calificată, potrivit legislației europene, fie ca perioadă de repaus, fie ca timp de lucru. Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) subliniază, recent, că atunci când limitările impuse de angajator, de reglementări naționale sau de contracte colective ajung să-l împiedice pe angajat să facă ce dorește cu timpul său liber nu mai vorbim de timp de repaus nici în situațiile în care angajatul, în perioadele de permanență, nu muncește efectiv pentru angajator. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Kurzarbeit: Primii pași pentru aplicarea mecanismului - documente de întocmit

Până să ajungă să se pună problema solicitării unor bani de la stat, firmele care sunt în situația să aplice mecanismul Kurzarbeit din OUG nr. 132/2020 trebuie să adopte anumite chestiuni la nivel intern, să le stabilească programele pe o lună întreagă și să întocmească decizii pentru salariații afectați (adică cei cărora li se modifică timpul de lucru). Câteva chestiuni pe marginea acestor pași de început pentru Kurzarbeit, în viziunea unor specialiști: Citește articolul

ACCES GRATUIT

UPDATE Kurzarbeit: Angajatorul modifică temporar, unilateral, programul de lucru și salariul. Alte elemente contractuale nu se pot schimba

Deși Codul muncii prevede că, în mod normal, salariaților nu le poate fi impusă, de către angajator, modificarea timpului de muncă ori a salariului, angajatorul are la dispoziție momentan o derogare în acest sens, dacă decide să aplice mecanismul Kurzarbeit din OUG 132/2020. Celelalte aspecte esențiale ale contractului, de principiu, nu pot fi modificate decât dacă și salariatul este de acord. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Timpul de lucru și norma de muncă, două chestiuni ce nu trebuie confundate, mai ales în contextul Kurzarbeit

Timpul de lucru și norma de muncă sunt două noțiuni diferite în Codul muncii. Nu sunt literalmente rupte din punct de vedere juridic una de cealaltă, desigur, dar nu trebuie confundate. Într-un context precum acela dat de OUG nr. 132/2020, prin mecanismul Kurzarbeit, distincția corectă dintre cele două noțiuni, sunt de părere specialiștii, este esențială. Iată de ce: Citește articolul

ACCES PREMIUM

UPDATE Evidența orelor de lucru în 2018: Cum trebuie s-o facă angajatorii, conform celor mai recente modificări

Angajatorii sunt obligați de legislație să țină o evidență zilnică a orelor de muncă prestate de salariați. De anul trecut, această evidență trebuie să fie una destul de detaliată. Codul muncii nu conține prea multe prevederi în acest sens, astfel că angajatorii au o libertate de acțiune destul de mare, însă e ideal să fie respectate și indicațiile oferite de Inspecția Muncii (IM) pe această temă. Vinerea trecută, au intrat în vigoare prevederi suplimentare legate de evidența muncii în cazul anumitor salariați. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Angajatorii trebuie să țină evidențe foarte detaliate cu programul de muncă al salariaților lor, altfel riscând amenzi

Mai nou, angajatorii sunt obligați să țină evidența zilnică a timpului de muncă al salariaților, cu precizarea orei de începere a activității și a celei de finalizare, potrivit unor modificări recente ale Codului muncii. Amenzile pe care le pot da inspectorii pentru lipsa acestor evidențe ajung până la 3.000 de lei. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Stirile saptamanii: Daca le-ai ratat, citeste-le acum!

O noua lege "Big Brother" a fost adoptata de deputati, unii contribuabili risca sa plateasca amenzi mult mai mari ca urmare a unor reglementari ambigue, inregistrarea in scopuri de TVA poate fi respinsa pe loc de inspectorii Fiscului si noi clarificari privind timpul de munca si de repaus al salariatilor au fost formulate de Curtea de Justitie a UE. Despre toate aceste teme puteti citi mai multe in materialul de mai jos, unde veti gasi informatii si despre alte sase subiecte importante tratate de redactia AvocatNet.ro in saptamana 21-25 septembrie.  Citește articolul