ACCES PREMIUM

Activitățile pe lângă munca prestată care ar trebui încadrate ca timp efectiv de muncă

Timpul de muncă nu ar trebuie să facă referire doar la prestarea efectivă a muncii de către salariat în interesul angajatorului, ci și atunci când, așa cum se prevede și în Codul muncii, se află la dispoziția angajatorului și îndeplinește sarcinile și atribuțiile sale. În această categorie intră și timpul petrecut în formare profesională și instruirea în securitatea și sănătatea în muncă (SSM), indiferent că au loc în timpul programului de lucru sau peste, și munca "on-call", dacă sunt îndeplinite o serie de condiții. Le prezentăm pe fiecare în cele ce urmează: Citește articolul

ACCES PREMIUM

Munca „on-call” e tot mai folosită, inclusiv în România. Ce este și cum se implementează?

Adesea asociată cu serviciile de urgență din sistemul public, munca „on-call” a început să devină tot mai utilizată de către angajatorii din sectorul privat pentru a satisface nevoile afacerii lor și a asigura rezolvarea imediată a problemelor sau solicitărilor neașteptate. Este important ca angajatorii să poată aloca în mod corect munca „on-call” fie ca timp de muncă, fie ca timp de odihnă, pentru a se asigura că respectă limitele maxime ale timpului de muncă, perioadele minime de odihnă, compensarea orelor suplimentare și evită, astfel, eventuale litigii cu salariații sau sancțiuni din partea autorităților. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Decizii importante ale instanțelor europene în materia relațiilor de muncă date în 2021

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) și Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) au dat anul acesta unele decizii ce merită reținute de angajatorii europeni, inclusiv cei români, așadar, pentru că situațiile pe marginea cărora s-au pronunțat judecătorii europeni se pot întâmpla și aici - iar judecătorii români sunt ținuți să respecte, în deciziile lor, și considerentele CJUE, dar și pe cele ale CEDO în spețele similare. Astfel, în retrospectiva de astăzi, facem o trecere în revistă a unor decizii europene interesante în materia salariaților cu handicap, a repausului zilnic, concedierilor disciplinare și gărzilor în regim de permanență. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Gărzile în regim de permanență: CJUE arată cum trebuie apreciate situațiile în care lucrătorii reclamă constrângeri semnificative în gestionarea timpului liber

O perioadă de gardă în regim de permanență nu constituie în integralitatea sa timp de lucru decât dacă constrângerile impuse lucrătorului afectează în mod semnificativ posibilitatea sa de a gestiona în această perioadă timpul său liber, a subliniat de mai multe ori Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), în aplicarea dreptului european. Într-o speță recent soluționată, CJUE îi explică instanței irlandeze care a solicitat lămuririle cum ar trebui să aprecieze într-o situație privind gărzile în regim de permanență dacă lucrătorul chiar face subiectul unei constrângeri semnificative în timpul său liber din cauza condițiilor legale ori contractuale impuse de regimul de permanență. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Punerea salariatului în timpul liber la dispoziția angajatorului: Ce trebuie să conțină documentele de muncă

În unele sectoare de activitate, angajatorul poate solicita salariaților să fie disponibili în timpul lor liber pentru remedierea cât mai rapidă a unor anumite probleme care pot apărea. Totuși, o astfel de cerință a angajatorului nu poate fi impusă unilateral, iar timpul petrecut “în așteptare” de către salariat trebuie recompensat. Citește articolul

ACCES PREMIUM

CJUE: Gărzile în regim de permanență reprezintă timp de lucru dacă limitările impuse îl împiedică pe angajat să-și gestioneze timpul liber

Perioada de gardă poate fi calificată, potrivit legislației europene, fie ca perioadă de repaus, fie ca timp de lucru. Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) subliniază, recent, că atunci când limitările impuse de angajator, de reglementări naționale sau de contracte colective ajung să-l împiedice pe angajat să facă ce dorește cu timpul său liber nu mai vorbim de timp de repaus nici în situațiile în care angajatul, în perioadele de permanență, nu muncește efectiv pentru angajator. Citește articolul