Potrivit OUG nr. 132/2020, angajatorul trebuie să se consulte mai întâi cu sindicatul, reprezentanții salariaților sau cu salariații înșiși, după caz, cu privire la adoptarea mecanismului Kurzarbeit la situația concretă.
Acest pas nu trebuie omis, fiind prevăzut expres de ordonanță, așa cum sublinia recent și expertul în legislația muncii, Corneliu Bențe. Mai întâi se adoptă, practic, decizia de a aplica acest mecanism, la nivelul întregii firme sau doar într-o unitate sau alta, iar abia apoi se particularizează modificarea, prin documente, de la salariat la salariat. Cu ocazia aceleiași intervenții, expertul e de părere că adoptarea unei decizii colective cu privire la reducerea timpului de muncă în unitate nu este suficientă și niciun contract individual de muncă nu se modifică printr-o astfel de decizie colectivă.
Într-un webinar organizat de avocatnet.ro, consilierul juridic specializat în relații de muncă, Dan Năstase, puncta faptul că nu e exclus ca inspectorii să ceară la un control o planificare generală din care să reiasă reducerea programului: "Se presupune că, dacă avem un control de la ITM, va trebui să prezentăm această planificare a programului din care să reiasă reducerea și - atenție! - vorbim de cel putin cinci zile lucrătoare consecutive".
Apoi vine pasul de emitere a deciziilor ce vizează fiecare salariat căruia i se reduce timpul de lucru. Aceste decizii trebuie să parvină salariaților cu măcar cinci zile înainte de aplicarea efectivă a măsurii, nu de pe o zi pe alta. Foarte important, cum sublinia expertul în legislația muncii, Corneliu Bențe, este ca firma să-i prezinte salariatului în același timp și programul de muncă pentru întreaga lună, așa cum cere ordonanța. Decizia va conține inclusiv acest program pe o lună, modul de repartizare pe zile și drepturile salariale aferente. Iar transmiterea în Revisal, în mod obișnuit, cel târziu în ziua anterioară aplicării măsurii.
Notă: ANOFM a clarificat că norma întreagă se modifică în Revisal și devine normă parțială. Mai multe despre înregistrarea Kurzarbeit în Revisal, aici (actualizare 14.10.2020).
De menționat e că și în declarația pe propria răspundere, firmele care solicită decontarea își asumă răspunderea pentru faptul că au stabilit programul de muncă pentru întreaga lună, că au comunicat fiecărui salariat afectat decizia, programul și modul de repartizare cu cel puțin cinci zile înainte.
Atenție! Cei care aplică Kurzarbeit nu pot să reducă pentru respectivii salariați (dar nu e valabil și pentru cei care nu au programul redus prin acest mecanism) programul de lucru în temeiul art. 52(3) din Codul muncii (reducerea programului de la cinci la patru zile din cauze economice, tehnologice, structurale etc.).
Cât privește condițiile în care această măsură poate fi aplicată în cazul unora sau tuturor salariaților dintr-o firmă (nu se fac diferențe între cei cu normă întreagă și cei cu normă fracționată), ordonanța impune doar respectarea unui minim de 10% ("măsura afectează cel puțin 10% din numărul de salariați ai unității").
Condiția privind cifra de afaceri exclude din start însă firmele nou-înființate. Reducerea activității este justificată de o diminuare a cifrei de afaceri din luna anterioară aplicării Kurzarbeit sau, cel mult, din luna dinaintea lunii anterioare acesteia cu cel puțin 10% față de luna similară din anul anterior. În cazul organizațiilor neguvernamentale, precum și al angajatorilor din categoria reglementată de OUG 44/2008 diminuarea se raportează la veniturile realizate, stabilește OUG 132. Din moment ce nu au la ce să se raporteze pentru anul trecut, firmele noi nu au cum să justifice aplicarea acestui mecanism.