Dreptul de a fi inaccesibil: Salariații vor putea cere despăgubiri dacă trebuie să lucreze în afara programului

Proiectul de directivă privind dreptul salariaților la deconectare se află în lucru la Comisia Europeană și, după adoptare și oficializare, va trebui transpus în legislația națională de către toate statele membre UE, inclusiv România. Dreptul de a se deconecta va însemna, practic, că salariații nu vor trebui să se implice în activități sau în comunicări legate de activitatea lor profesională, prin instrumente digitale (de exemplu, să răspundă la SMS-uri sau apeluri pe telefon sau la e-mail-uri pe laptop), în afara timpului de lucru.

Conform documentului, angajatorilor li se va interzice să discrimineze, să aplice un tratament nefavorabil sau să concedieze pe cineva pentru simplul fapt că și-a exercitat sau a încercat să-și exercite dreptul de a se deconecta. Totodată, în cazul salariaților în care se încalcă acest drept la inaccesibilitate vor trebui să existe mecanisme prin care să se poată obține despăgubiri pentru prejudicii.

„Statele membre se asigură că lucrătorii cărora le-a fost încălcat dreptul de a se deconecta au acces la mecanisme rapide, eficace și imparțiale de soluționare a litigiilor și au dreptul la repararea prejudiciului în cazul încălcării drepturilor lor care decurg din prezenta directivă. Statele membre pot oferi organizațiilor sindicale sau altor reprezentanți ai lucrătorilor posibilitatea, în numele sau în sprijinul lucrătorilor și cu aprobarea acestora, de a iniția proceduri administrative cu scopul de a asigura respectarea sau aplicarea prezentei directive”, scrie în proiectul de directivă.

Salariații care vor considera că au fost concediați sau au fost supuși unui tratament nefavorabil din cauza exercitării sau încercării de exercitare a dreptului la deconectare se vor putea adresa unei instanțe judecătorești sau altei autorități competente. Angajatorul va fi cel care va trebui să dovedească faptul că tratamentul nefavorabil sau concedierea s-au bazat pe alte motive, nu pe accesarea dreptului la deconectare.

„Statele membre se asigură că, în cazul în care lucrătorii care consideră că au fost concediați sau că au fost supuși unui tratament nefavorabil pe motiv că și-au exercitat sau au încercat să își exercite dreptul de a se deconecta stabilesc, în fața unei instanțe judecătorești sau a unei alte autorități competente, fapte care pot da naștere prezumției că au fost concediați sau că au fost supuși unui tratament nefavorabil pe baza unor astfel de motive, angajatorului îi revine sarcina de a dovedi că concedierea sau tratamentul nefavorabil s-a bazat pe alte motive”, mai scrie în proiect.

Astă-toamnă, când am scris prima oară despre posibilitatea apariției unui drept al salariatului de a fi inaccesibil în afara programului, specialiștii de la KPMG România ne-au spus că, dincolo de inițierea unui proces în instanță, ar putea fi posibilă și solicitarea de daune morale. Proiectul de directivă nu face referire la așa ceva, momentan, dar e bine de știut că ar putea fi o posibilitate.

„În privința daunelor morale sunt necesare mai multe nuanțări, întrucât reprezintă o categorie specifică și nedefinită de despăgubiri față de care judecătorul are rolul de a realiza un just echilibru între acestea, prejudiciul produs și drepturile părților în proces. Motivele pentru care o astfel de legislație este necesară sunt în strânsă legătură cu sănătatea ocupațională, unde impactul muncii cauzate de ore prelungite de lucru ar putea fi deosebit de grav, iar sănătatea angajaților ar avea de suferit din cauza stresului, burnout-ului, dietei deficitare, lipsei exercițiilor fizice sau chiar bolilor cardiovasculare”, au precizat Cristina McCarthy, Tax Consultant, și Andreea Cretan, Legal Consultant, ambele de la KPMG. Cele două specialiste vorbeau atunci despre un drept la deconectare la modul general și abia ulterior a apărut proiectul de directivă europeană citat mai sus.

Proiectul de directivă vine în contextul în care criza coronavirusului a dus la creșterea considerabilă a numărului de salariați care lucrează de la distanță (de exemplu, la noi se aplică telemunca sau munca la domiciliu). Astfel, autoritățile europene spun că, în cazul lucrătorilor la distanță, sunt șanse mult mai mari să apară depășiri ale programului de muncă, față de cei care lucrează de la birou.

Atenție! Proiectele de directive europene trebuie transpuse în legislația națională pentru a se aplica efectiv într-un stat membru. Transpunerea va fi obligatorie după ce directiva va fi adoptată și publicată în Jurnalul Oficial al UE, astfel că de atunci Guvernul (sau Parlamentul) va putea să inițieze o ordonanță sau o lege pentru introducerea dreptului la deconectare.