ACCES PREMIUM

Analiză Câte contracte de telemuncă ar putea avea simultan un angajat? Cine verifică dacă, eventual, programul de lucru se suprapune?

Echilibrul relațiilor de muncă depinde, în primul rând, de modul în care atât angajatorii, cât și salariații, își îndeplinesc corect obligațiile și își exercită drepturile fără a le încălca pe cele ale partenerului alături de care își desfășoară activitatea. Dacă ne gândim la modul cum funcționează telemunca, respectiv posibilitatea ca angajatul să lucreze de unde dorește (sau, în linii mari, de unde am convenit cu acesta să lucreze), ne putem imagina foarte ușor încheierea nu a două, ci a mai multor contracte de telemuncă simultan, chiar pe același interval de timp. Pe cine și de ce ar interesa acest lucru?  Citește articolul

ACCES PREMIUM

Instructajul SSM în cazul telesalariaților se poate desfășura integral la distanță. Câteva repere legale pentru firme

Unul dintre aspectele pe care inspectorii de muncă le vor verifica în cazul angajaților ce lucrează la distanță pe termen lung este cel legat de rigorile SSM (sănătate și securitate în muncă). Desfășurarea instructajelor propriu-zise la distanță nu ar trebui să pună probleme firmelor, la fel și semnarea documentelor la distanță de către telesalariați, fără a fi nevoie de deplasarea lor la locul de muncă/sediul angajatorului. Citește articolul

ACCES PREMIUM

UPDATE Acordarea banilor de telemuncă și aplicarea facilităților fiscale NU depind de starea de alertă și rămân valabile în continuare

Acordarea banilor de telemuncă, adică acoperirea de către firmă a unor cheltuieli generate angajatului de telemuncă, precum și aplicarea facilităților fiscale stabilite la finele lui 2020 pentru acești bani (scutirea de taxe) nu depind de starea de alertă. Facilitățile fiscale nu au fost gândite cu un termen de aplicare, iar suportarea cheltuielilor generate de telemuncă rezultă oricum din însăși Legea telemuncii. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Putem vorbi de accidente de muncă în cazul muncii de acasă?

Legea sănătății și securității în muncă (SSM) nu s-a modificat pentru a trata în mod special telemunca, dar în Legea telemuncii regăsim câteva prevederi de SSM - insuficiente însă, prin urmare, trebuie completate cu cele ale Legii SSM. Ipoteza accidentului de muncă în spațiul locuinței angajatului nu poate fi ignorată și nici nu ar trebui, întrucât faptele petrecute în timpul programului de muncă se pot încadra în unele dintre ipotezele asimilate accidentului de muncă, din moment ce nimic nu exclude telemunca în mod expres. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Acordarea banilor de telemuncă: De ce nu e indicat să prevezi în contract cuantumul exact pe care îl vor primi angajații și ce variantă poți adopta

Acordarea banilor de telemuncă trebuie stabilită la nivel contractual cu telesalariații, însă recomandarea specialiștilor e ca în contracte să nu se regăsească exact suma pe care o vor primi aceștia proporțional cu orele lucrate în telemuncă, pentru că asta ar face dificilă modificarea ei ulterioară, fiind necesar acordul angajatului. Iată ce soluție ar putea fi adoptată în schimb: Citește articolul

ACCES PREMIUM

Telemunca din străinătate: Care sunt costurile pentru angajator și ce risc își asumă

În situația în care angajatorul permite salariaților munca de la distanță în străinătate, compania trebuie să cunoască implicațiile care pot decurge din această schimbare, în special în ceea ce privește impozitul pe venit, contribuțiile sociale, riscul de sediu permanent, securitatea în muncă, obligațiile de declarare și raportare în străinătate, precum și posibilele formalități de imigrare.  Citește articolul

ACCES PREMIUM

UPDATE Telemunca și starea de alertă: În ce situații pot fi amendați angajatorii care au telesalariați

În condițiile în care în timpul stării de alertă, în contextul pandemiei de coronavirus, există obligația de a trimite cel puțin jumătate dintre salariați în telemuncă, considerăm că este important ca firmele să știe că reglementarea aceste activități prin Legea telemuncii conține și sancțiuni ce pot ajunge până la 10.000 lei. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Tichetele cadou oferite ocazional și banii de telemuncă nu se pot popri, dacă se încadrează în limitele scutirii de taxe salariale

Când iau în considerare veniturile unui salariat supuse unei executări silite, angajatorii trebuie să știe că tichetele cadou sau banii de telemuncă nu pot face obiectul unei popriri deoarece sunt sume cu destinație specială, însă doar dacă sumele sunt acordate în limitele scutirii de taxe salariale, respectiv 300 lei și 400 lei. Valorile ce depășesc aceste plafoane vor fi considerate venituri asimilate salariilor și pot face obiectul unei popriri. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Retenția de talent: Șapte moduri eficiente prin care să-ți păstrezi angajații performanți pe termen lung

În condițiile în care dinamica din piața muncii aduce constant noi provocări angajatorilor care cu greu mai găsesc angajați, cu atât mai mult unii care să rămână în firmă pe termen lung, devine cu atât mai importantă retenția de talent, adică găsirea unor strategii eficiente de a păstra în firmă angajații performanți, care aduc plusvaloare firmei. Este vorba despre acei salariați cu vechime pe statul de plată, care sunt dedicați jobului lor, fac performanță și care, dacă percep experiența de zi cu zi de la locul de muncă ca fiind una pozitivă, ar fi chiar și mai productivi și performanți, iar colaborarea în cadrul echipei ar deveni mai facilă. De la realizarea unui plan de dezvoltare profesională împreună cu aceștia, până la oferirea graduală de diverse beneficii, traininguri și bonusuri de performanță, există, potrivit unui raport publicat anul acesta de Comisia Europeană, o multitudine de astfel de strategii la îndemână pentru orice angajator care vrea să-și păstreze oamenii buni în cadrul echipei. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Munca de oriunde: Un posibil acord cu salariatul ca el să-și asigure propria asistență fiscală îl poate scăpa pe angajator de eventuale obligații?

În situația în care tot mai mulți telesalariați își doresc să lucreze din afara României, ceea ce ar putea avea implicații financiare asupra angajatorului, am vrut să aflăm dacă există vreo posibilitate astfel încât cele două părți să stabilească că doar angajatul este responsabil de obligațiile fiscale în țara în care se mută sau călătorește. Citește articolul