ACCES PREMIUM

Munca la distanță în contextul impozitului minim global: Provocări și implicații fiscale pentru marii angajatori și salariații lor

Digitalizarea economiei globale și adoptarea accelerată a muncii la distanță au determinat Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) să inițieze „The Base Erosion and Profit Shifting”, cunoscut deja ca BEPS 2.0 - un set de reguli de planificare fiscală menite să împiedice companiile să exploateze lacunele din legile fiscale naționale ca modalitate de a evita plata taxelor. În timp ce conceptul de bază permanentă („permanent establishment” - PE) rămâne un aspect important, munca la distanță introduce noi straturi de complexitate fiscală, care necesită o atenție sporită din partea companiilor. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Impozitarea telemuncii transfrontaliere: Tendințe și preocupări la nivel european

Devenite de mare actualitate și, în același timp, subiecte sensibile, reglementarea lucrului la distanță și, respectiv, impozitarea muncii transfrontaliere încep să preocupe din ce în ce mai mult, pe plan național, țările membre UE, dar și la nivelul Comisiei Europene. Chiar dacă pare că a fost ușor lăsată deoparte, este probabil ca, odată cu numirea noilor comisari europeni (care se va finaliza în cursul lunii noiembrie), analiza opțiunilor de impozitare a muncii transfrontaliere la distanță în țările UE să fie reluată. Fiind un subiect complex, aflat în continuă evoluție, și având în vedere creșterea popularității muncii la distanță și a telemuncii, autoritățile locale și europene sunt de acord că reglementările fiscale actuale trebuie completate, astfel încât au apărut inițiative recente menite să aducă clarificări necesare și obligatorii. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Telemunca din străinătate: Cum ajung autoritățile să-și dea seama că angajații lucrează din afara țării?

Chiar dacă telesalariații sunt liberi, conform legii, să lucreze de unde vor, iar firmele pot avea tendința să nu fie interesate de precizarea expresă în contract a locului muncii, ar trebui să o facă măcar prin referire la teritoriul României. Cu alte cuvinte, să nu le permită, fără o analiză amănunțită a situației anterioare, să lucreze din străinătate. Cei care se gândesc că situațiile de acest gen, când telesalariații sunt peste hotare, pot ajunge greu în vizorul autorităților, ar trebui să țină cont că există moduri în care aceste informații pot ajunge la autorități, ca urmare a unor activități simple desfășurate de angajați în statele străine. Citește articolul