ACCES PREMIUM

UPDATE Telemunca și starea de alertă: În ce situații pot fi amendați angajatorii care au telesalariați

În condițiile în care în timpul stării de alertă, în contextul pandemiei de coronavirus, există obligația de a trimite cel puțin jumătate dintre salariați în telemuncă, considerăm că este important ca firmele să știe că reglementarea aceste activități prin Legea telemuncii conține și sancțiuni ce pot ajunge până la 10.000 lei. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Tichetele cadou oferite ocazional și banii de telemuncă nu se pot popri, dacă se încadrează în limitele scutirii de taxe salariale

Când iau în considerare veniturile unui salariat supuse unei executări silite, angajatorii trebuie să știe că tichetele cadou sau banii de telemuncă nu pot face obiectul unei popriri deoarece sunt sume cu destinație specială, însă doar dacă sumele sunt acordate în limitele scutirii de taxe salariale, respectiv 300 lei și 400 lei. Valorile ce depășesc aceste plafoane vor fi considerate venituri asimilate salariilor și pot face obiectul unei popriri. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Retenția de talent: Șapte moduri eficiente prin care să-ți păstrezi angajații performanți pe termen lung

În condițiile în care dinamica din piața muncii aduce constant noi provocări angajatorilor care cu greu mai găsesc angajați, cu atât mai mult unii care să rămână în firmă pe termen lung, devine cu atât mai importantă retenția de talent, adică găsirea unor strategii eficiente de a păstra în firmă angajații performanți, care aduc plusvaloare firmei. Este vorba despre acei salariați cu vechime pe statul de plată, care sunt dedicați jobului lor, fac performanță și care, dacă percep experiența de zi cu zi de la locul de muncă ca fiind una pozitivă, ar fi chiar și mai productivi și performanți, iar colaborarea în cadrul echipei ar deveni mai facilă. De la realizarea unui plan de dezvoltare profesională împreună cu aceștia, până la oferirea graduală de diverse beneficii, traininguri și bonusuri de performanță, există, potrivit unui raport publicat anul acesta de Comisia Europeană, o multitudine de astfel de strategii la îndemână pentru orice angajator care vrea să-și păstreze oamenii buni în cadrul echipei. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Munca de oriunde: Un posibil acord cu salariatul ca el să-și asigure propria asistență fiscală îl poate scăpa pe angajator de eventuale obligații?

În situația în care tot mai mulți telesalariați își doresc să lucreze din afara României, ceea ce ar putea avea implicații financiare asupra angajatorului, am vrut să aflăm dacă există vreo posibilitate astfel încât cele două părți să stabilească că doar angajatul este responsabil de obligațiile fiscale în țara în care se mută sau călătorește. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Burnout-ul în contextul telemuncii: Ce trebuie să aibă angajatorii în vedere

Telemunca impusă ca măsură de a preveni îmbolnăvirile din timpul pandemiei de COVID-19 a dus la o îmbunătățire a productivității angajaților, dar și la o creștere a burnout-ului, respectiv a epuizării prin muncă a salariaților. Iar acest lucru este important pentru angajatori pentru că, din ianuarie 2022, epuizarea prin muncă va fi introdusă în clasificarea internațională a bolilor și astfel va fi un diagnostic medical pe baza căruia un salariat ar putea beneficia de concediu medical. Mai mult, orice boală apărută în contextul profesional trebuie prevenită de angajator, ținând cont de obligațiile legate de securitatea și sănătatea în muncă (SSM) pe care acesta le are. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Dreptul salariatului de a deveni inaccesibil după orele de program, adoptat în Portugalia. Când s-ar putea aplica și în România acest drept

La începutul acestui an, Parlamentul European a inițiat un proiect de directivă ce prevede dreptul salariaților de a se deconecta, ceea ce îi va face inaccesibili pentru angajatori după orele de program. De la momentul anunțului nu s-au făcut demersuri suplimentare, însă în Portugalia acest drept există de vinerea trecută. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Telemunca și SSM-ul în contextul COVID-19: Care sunt riscurile psihosociale ale "noii munci normale"

Securitatea și sănătatea în muncă (SSM) nu vizează doar sănătatea fizică a salariaților, cum probabil o văd cei mai mulți angajatori, ci ține cont și de sănătatea lor mintală. Agenția Europeană pentru SSM atrage atenția că, deși telemunca a permis afacerilor să funcționeze în parametrii oarecum normali în ultimul an și jumătate, pandemia de COVID-19 a expus salariații, pe lângă riscurilor de afecțiuni musculoscheletice, și la probleme legate de sănătate psihică. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Munca de oriunde

Riscurile pe care angajatorul român trebuie să le ia în considerare când permite telesalariatului să lucreze din orice colț al lumii

Angajatorul român care vrea să le ofere telesalaraților săi posibilitatea de a lucra din orice colț al lumii trebuie să știe că această libertate oferită angajaților poate veni cu o serie de riscuri financiare. Asta nu înseamnă că telemunca în străinătate este un lucru rău și de nedorit, ci doar că presupune un efort de informare mai mare pentru angajator pe lângă cunoașterea legislației naționale în materie fiscală sau de muncă. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Telemuncă: Angajatorul poate stabili ca telesalariații săi să lucreze numai pe teritoriul României

Deși locul de unde lucrează în telemuncă nu mai trebuie menționat din primăvara acestui an, asta nu înseamnă că salariații pot pleca în altă țară și să lucreze în aceleași condiții ca și cum ar fi făcut-o de acasă, de exemplu, fără a anunța angajatorul. Pentru a nu se expune riscurilor care apar o dată cu ocazia prezenței unui salariat de-al său pe teritoriul altei țări, angajatorul poate decide limitarea dreptului de a lucra în telemuncă pe teritoriul României. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Munca de oriunde

Prezența unui salariat într-o altă țară poate obliga firma din România la stabilirea unui sediu permanent și plata unor impozite în acel stat

Unii salariați care au trecut oarecum forțat la începutul pandemiei în telemuncă au ajuns să lucreze nu doar de oriunde din România, ci și din alte state ale globului, de cele mai multe ori fără a-și anunța angajatorul despre acest fapt. Această muncă din afara granițelor poate avea implicații fiscale majore pentru firmele angajatoare, mai ales dacă salariații prestează un anumit tip de activitate. Citește articolul