ACCES GRATUIT
Salariații pot cere, în cazul unui conflict de muncă, un ajutor judiciar din partea statului, în sensul că pot solicita asistență juridică gratuită din partea unui avocat din oficiu, iar instanța sesizată cu privire la un conflict de muncă, indiferent de natura acestuia, dar mai ales atunci când discutăm despre o concediere, poate acorda acestuia posibilitatea de a beneficia de asistență juridică. Citește articolul
ACCES GRATUIT
În noua lege a dialogului social nu se mai regăsește o prevedere din vechea lege ce stabilea competența materială a tribunalelor, primă instanță, în cazul conflictelor individuale de muncă. În lipsa unei prevederi similare în Codul muncii, cele mai multe dintre cererile patrimoniale se vor îndrepta, momentan, până la o eventuală intervenție legislativă, către judecătorii.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Codul muncii prevede că locul judecării conflictelor de muncă se stabilește în funcție de cine este reclamantul - la instanța din raza domiciliului salariatului sau la instanța din raza sediului angajatorului. Astfel, dacă angajatorul este reclamantul și salariatul trebuie să facă eforturi suplimentare pentru a participa la proces, nu ne aflăm în fața unei îngreunări a accesului la justiție, au apreciat, într-o decizie apărută recent, judecătorii Curții Constituționale a României (CCR).
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Conflictul individual de muncă are la bază interesele cu caracter economic, profesional sau social ori drepturile rezultate din desfășurarea raporturilor de muncă, iar accesul neîngrădit la justiție este garantat de lege. Pe lângă aspectele care țin de termenul în care pot fi formulate cererile privind soluționarea unui conflict de muncă și instanța competentă, în cazul unor litigii care au la bază sancționarea salariatului, atât acesta, cât și angajatorul ar trebui să țină cont de cel puțin zece aspecte. Citește articolul
ACCES PREMIUM
Jurisprudență utilă
Momentul comunicării unei decizii de sancționare disciplinară este relevant și în cazul în care angajatorul decide să anuleze respectiva decizie. Într-o speță, angajatorul, adus deja în proces cu angajatul pe care-l concediase disciplinar, a procedat tardiv la revocarea acelei decizii, cerând în instanță ca, urmare a revocării, să fie exonerat de plata cheltuielilor de judecată - doar că lucrurile nu pot funcționa așa.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Jurisprudență utilă
„Dacă telemunca a fost posibilă în 2020/2021, în timpul stării de urgență sau de alertă, acum de ce nu se mai poate?” Este o întrebare firească pe care și-o pot pune mulți angajați care se lovesc acum de refuzul angajatorilor de a continua munca de acasă. Și ce se poate face dacă angajatul vrea, dar firma, nu? O speță relevantă în acest sens:
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Sunt întrebat, din ce în ce mai des, dacă salariatului care-și reclamă angajatorul la inspectoratul teritorial de muncă (ITM) îi este asigurat dreptul la confidențialitate, dacă angajatorul ar putea afla cine l-a reclamat și care sunt consecințele în cazul în care este deconspirat. În teorie, confidențialitatea trebuie respectată, dar nu putem spune că nu s-au întâmplat în practică situații în care principiul n-a fost respectat, iar alteori este destul de ușor pentru angajator să-și dea seama cine a fost cel care a sesizat Inspecția. Există o teamă a angajatului, dar fără să o diminuăm sau să o bagatelizăm, trebuie spus și subliniat iar și iar că lipsa de atitudine față de încălcarea legii, lipsa „ripostei legitime” a angajatului nu va duce niciodată la îmbunătățirea situației, nici la diminuarea abuzurilor, iar conflictul care oricum exista între angajat și angajator va rămâne cel puțin în aceeași fază, dacă nu cumva se va acutiza ulterior.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
În 2021, Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a pronunțat numeroase decizii obligatorii pentru instanțele din toată țara. Este vorba despre decizii pronunțate de completurile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală și civilă și de recursuri în interesul legii ce vizează, printre altele, executările silite, conturile de socializare, concursul de infracțiuni sau publicarea anunțurilor fictive pe internet.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Deși în Codul muncii a fost introdus recent termenul de 45 de zile pentru contestarea deciziilor unilaterale ale angajatorului, schimbările venite nu au vizat intervalul pe care salariatul îl are la dispoziție în situația primirii unei decizii de sancționare disciplinară, acesta rămânând la 30 de zile, inclusiv pentru concedierea disciplinară.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Salariatul și angajatorul se pot regăsi într-un conflict de muncă ori de câte ori vorbim de drepturi și obligații nerespectate, fie că ele sunt prevăzute de legi ori cuprinse în contracte, dacă partea care se consideră vătămată decide să ceară remedierea situației. Conflictele se pot rezolva și amiabil, dar părțile își regăsesc adesea dreptatea în instanță. La ce instanță trebuie mers, însă, există termene ce trebuie respectate, implicăm și sindicatul sau avem ceva de plătit pentru deschiderea unui proces? Iată câteva aspecte pe care orice salariat ar trebui să le cunoască.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Dan Năstase 
Simona Voiculescu 
Alexandru Boiciuc 
Anca Cernat 
