ACCES GRATUIT

Scăpări din noua lege a dialogului social: Unele dintre cererile privind conflictele individuale de muncă trebuie să ajungă acum la judecătorii

În noua lege a dialogului social nu se mai regăsește o prevedere din vechea lege ce stabilea competența materială a tribunalelor, primă instanță, în cazul conflictelor individuale de muncă. În lipsa unei prevederi similare în Codul muncii, cele mai multe dintre cererile patrimoniale se vor îndrepta, momentan, până la o eventuală intervenție legislativă, către judecătorii. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Conflicte de muncă: Locul unde se judecă dosarul se stabilește în funcție de cine face reclamația. Prevederea e constituțională

Codul muncii prevede că locul judecării conflictelor de muncă se stabilește în funcție de cine este reclamantul - la instanța din raza domiciliului salariatului sau la instanța din raza sediului angajatorului. Astfel, dacă angajatorul este reclamantul și salariatul trebuie să facă eforturi suplimentare pentru a participa la proces, nu ne aflăm în fața unei îngreunări a accesului la justiție, au apreciat, într-o decizie apărută recent, judecătorii Curții Constituționale a României (CCR). Citește articolul

ACCES PREMIUM

Modificările aduse Codului muncii în 2021: De la introducerea semnăturii electronice, la amenzi și obligații noi și reglementarea muncii “la gri”

Codul muncii a suferit nu mai puțin de nouă modificări în acest an. De la eliminarea unor obligații referitoare la documentele de muncă, la introducerea semnăturii electronice în relațiile de muncă, noi amenzi și obligații, le prezentăm pe toate în ordinea apariției lor de la începutul lui 2021. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Contestarea deciziei de concediere disciplinară: Care este termenul aplicabil prin prisma noilor schimbări aduse Codului muncii?

Deși în Codul muncii a fost introdus recent termenul de 45 de zile pentru contestarea deciziilor unilaterale ale angajatorului, schimbările venite nu au vizat intervalul pe care salariatul îl are la dispoziție în situația primirii unei decizii de sancționare disciplinară, acesta rămânând la 30 de zile, inclusiv pentru concedierea disciplinară. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Conflictele de muncă: Momentul-zero de la care începe termenul de contestare a deciziilor de către salariat s-a schimbat

Din 13 noiembrie, salariații care sunt nemulțumiți de deciziile unilaterale ale angajatorului ce vizează încheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau încetarea contractului individual de muncă, inclusiv angajamentele de plată a unor sume de bani, au la dispoziție 45 de zile pentru a contesta aceste măsuri, potrivit unei legi care a modificat Codul muncii. Citește articolul

ACCES PREMIUM

În lipsa unui acord al părților și al bunei-credințe, conflictele de muncă se rezolvă în instanță

Legislația muncii a fost construită astfel încât să pună în echilibru atât drepturile și obligațiile salariaților cu cele ale angajatorilor, iar la baza rezolvării unui conflict de muncă trebuie să se afle buna-credință a ambelor părți și dorința de a soluționa amiabil neînțelegerea. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Relații de muncă 2021: Ce trebuie să facă diferit angajatorii în noul an, în relația cu salariații proprii

Legislația muncii a suferit multe modificări în 2020, unele dintre ele vizând sancționarea mai drastică a muncii suplimentare excesive a salariaților, noi obligații ale angajatorilor față de salariații cu handicap ori un nou tip de pensie ce poate fi stabilită pentru salariații proprii. De asemenea, începând de anul trecut, stresul este considerat formă de hărțuire morală la locul de muncă. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Conciliere conflicte individuale: Chestiunile esențiale de care trebuie să țină cont angajatorii

Din octombrie, angajatorii au acces la o modalitate suplimentară de soluționare a disputelor individuale cu angajații - concilierea (introdusă prin Legea nr. 213/2020). Deși intenția din spatele acestei schimbări poate fi benefică, în teorie, în practică pot apărea mai multe probleme. În acest context, scoatem în evidență principalele caracteristici ale procedurii soluționării conflictelor individuale de muncă prin conciliere, aspecte ce țin de avantajele și dezavantajele acesteia, precum și chestiuni ce țin de efectivitatea acestei proceduri -  dacă și cum ușurează situația angajatorilor și a angajaților, cât este de importantă cooperarea părților, pentru implementarea cu succes a unui acord de conciliere etc. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Chiar dacă angajatorul a încheiat un acord de conciliere cu un salariat, punerea în executare ar putea fi problematică

Dacă au soluționat un conflict individual de muncă printr-un acord de conciliere, părțile s-ar putea să se lovească de o serie de obstacole, atunci când urmăresc să-l pună în executare. În esență, nefiind un titlu executoriu, cel care vrea să pună în aplicare acordul de conciliere, atunci când cealaltă parte nu se conformează, va fi nevoit să se îndrepte către instanțe, pentru a obține o hotărâre executorie. Cum concilierea e concepută ca o modalitate alternativă instanțelor de soluționare a disputelor, necesitatea de a recurge la acestea ar putea face procedura concilierii ineficientă, în unele situații. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Interviu Avantajele și dezavantajele concilierii conflictelor individuale de muncă. Detaliile care complică procedura

Dorind să aflăm mai multe detalii despre aplicarea efectivă a procedurii concilierii în relațiile de muncă (pentru conflictele individuale), am vorbit cu Anca Zegrean, Senior Associate, Head of Labor Practice la casa de avocatură SCPA Biriș Goran. Citește articolul