ACCES PREMIUM

Concilierea în cazul conflictelor de muncă - trei ani de la reglementare. Cât de atractiv e mecanismul pentru angajați și companii

Scopul concilierii este, potrivit Codului muncii, soluționarea conflictelor de muncă pe cale amiabilă, însă, în realitate, se poate chiar evita apariția în sine a conflictelor, dacă părțile cunosc și înțeleg, corect și complet, drepturile pe care le au, obligațiile pe care și le-au asumat și sunt ajutate să acționeze responsabil și cu bună-credință. Concilierea a fost reglementată în Codul muncii în vara lui 2020, dar exceptând perioada imediat următoare adoptării sale, nu s-a mai vorbit foarte mult despre ea. Trei ani mai târziu, atractivitatea mecanismului depinde în același factor esențial, acela al bunei-credințe a părților, însă și de aspectul „costuri”. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Îngrădește accesul la justiție clauza privind concilierea conflictelor individuale de muncă?

Accesul liber la justiție este un drept garantat de Constituție și nici o lege nu-l poate limita sau exclude, acest aspect fiind confirmat și în mod explicit de Codul muncii în art. 231¹ alin (1), chiar înainte de stabilirea procedurii privind soluționarea pe cale amiabilă a conflictelor individuale de muncă Citește articolul

ACCES PREMIUM

Ce trebuie să cuprindă regulamentul intern în privința soluționării pe cale amiabilă a conflictelor individuale de muncă

Printre elementele obligatorii dintr-un regulament intern se numără și procedura de soluționare pe cale amiabilă a conflictelor individuale de muncă, a cererilor sau a reclamațiilor individuale ale salariaților. Chiar dacă se folosesc sau nu de această opțiune, ea trebuie să figureze în regulamentele din toate unitățile. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Regulile privind conflictele individuale de muncă, mutate în Codul muncii. În lipsa acordului părților și a bunei-credințe, se ajunge invariabil tot la instanță

Regulile de competență și termenul de apel în materia conflictelor individuale de muncă s-au mutat acum în Codul muncii, în Legea dialogului social regăsindu-se aspectele privind conflictele colective de muncă. În materia conflictelor individuale, părțile pot să fie de acord să folosească și concilierea ca să-și soluționeze problemele, dar accesul la justiție rămâne neîngrădit pentru salariat. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Salariatul poate recupera în instanță inclusiv cheltuielile de judecată, pe lângă drepturile bănești restante, de la angajator

Din multele comentarii puse de cititorii noștri atât la articole, cât și pe forumul avocatnet.ro sau pe pagina noastră de Faceboook, reiese că cei mai mulți salariați se tem de un proces în instanță pentru recuperarea unor drepturi bănești, salarii, bani pentru ore suplimentare efectuate sau aferente zilelor de concediu de odihnă neluat, din cauza costurile de judecată. Pentru o informare corectă a acelor care se simt nedreptățiți, am vrut să subliniem, prin intermediul unui articol, că în situația în care instanța le dă dreptate, angajatorul, fie că este fost sau actual, va fi obligat la plata cheltuielilor de judecată suportate de salariat, pe lângă drepturile cerute inițial. În plus, salariatul poate solicita și daune-interese, morale și/sau materiale. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Opt drepturi pe care angajații le-au câștigat în 2020: libere în plus și anumite protecții la locul de muncă

Anul 2020 nu a fost deloc sărac în reglementări care să-i avantajeze pe angajați; dimpotrivă. Numeroase modificări la Codul muncii au venit cu protecții și drepturi în plus pentru angajați. În plus, s-a stabilit, de pildă, că cei care adoptă au dreptul la mai mulți bani de la stat, că bugetarii erau dezavantajați în acordarea unor concedii ori că părinții pot sta acasă cu copiii când condițiile meteo extreme suspendă cursurile. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Relații de muncă 2021: Ce trebuie să facă diferit angajatorii în noul an, în relația cu salariații proprii

Legislația muncii a suferit multe modificări în 2020, unele dintre ele vizând sancționarea mai drastică a muncii suplimentare excesive a salariaților, noi obligații ale angajatorilor față de salariații cu handicap ori un nou tip de pensie ce poate fi stabilită pentru salariații proprii. De asemenea, începând de anul trecut, stresul este considerat formă de hărțuire morală la locul de muncă. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Conciliere conflicte individuale: Chestiunile esențiale de care trebuie să țină cont angajatorii

Din octombrie, angajatorii au acces la o modalitate suplimentară de soluționare a disputelor individuale cu angajații - concilierea (introdusă prin Legea nr. 213/2020). Deși intenția din spatele acestei schimbări poate fi benefică, în teorie, în practică pot apărea mai multe probleme. În acest context, scoatem în evidență principalele caracteristici ale procedurii soluționării conflictelor individuale de muncă prin conciliere, aspecte ce țin de avantajele și dezavantajele acesteia, precum și chestiuni ce țin de efectivitatea acestei proceduri -  dacă și cum ușurează situația angajatorilor și a angajaților, cât este de importantă cooperarea părților, pentru implementarea cu succes a unui acord de conciliere etc. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Chiar dacă angajatorul a încheiat un acord de conciliere cu un salariat, punerea în executare ar putea fi problematică

Dacă au soluționat un conflict individual de muncă printr-un acord de conciliere, părțile s-ar putea să se lovească de o serie de obstacole, atunci când urmăresc să-l pună în executare. În esență, nefiind un titlu executoriu, cel care vrea să pună în aplicare acordul de conciliere, atunci când cealaltă parte nu se conformează, va fi nevoit să se îndrepte către instanțe, pentru a obține o hotărâre executorie. Cum concilierea e concepută ca o modalitate alternativă instanțelor de soluționare a disputelor, necesitatea de a recurge la acestea ar putea face procedura concilierii ineficientă, în unele situații. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Opinie Introducerea concilierii în Codul muncii, o chestiune redundantă. Punctele slabe ale noii reglementări

Recent intrată în Codul muncii, concilierea nu a beneficiat de suficientă atenție din partea legiuitorului - un mecanism care ar avea nevoie de detalieri suplimentare, care poate duce la confuzii, în practică, ce ar conduce tot spre instanța de judecată (deși tocmai asta urmărește, în sine, să evite drumul la judecător), iar ciocnirea cu mecanismul deja existent al medierii ne face să ne întrebăm dacă nu cumva această conciliere este, de fapt, redundantă. Citește articolul