Opt drepturi pe care angajații le-au câștigat în 2020: libere în plus și anumite protecții la locul de muncă

Zile libere

1. Părinții au obținut dreptul de a sta acasă cu copiii, plătiți de angajator, atunci când se suspendă cursurile din anumite motive. Cu ceva timp înainte să vorbim de pandemia COVID-19, Parlamentul a dat o lege care le permite părinților să beneficieze de libere plătite atunci când se suspendă cursurile din cauza condițiilor meteo extreme (Legea 19/2020). Apoi, odată cu pandemia, starea de urgență și, apoi, alertă, Guvernul a dat, prin OUG nr. 147/2020 dreptul de a sta acasă cu copiii dacă se limitează ori suspendă activitățile didactice ce presupun prezența efectivă în școală, din cauza coronavirusului (o comparație a celor două acte normative, aici). Dreptul la aceste libere subzistă și în 2021, dacă ne referim la OUG 147, atâta timp cât părinții nu pot lucra în regim de telemuncă/muncă la domiciliu și nu se face școală din cauza evoluției COVID-19 la nivel național/local.

Notă: Anumiți părinți au nevoie de acordul angajatorului pentru a-și lua libere când se închid școlile din cauza pandemiei - detalii, aici. 

2. Angajații de la stat care cumulează două funcții pot primi concediu de odihnă, mai nou, de la ambii angajatori. Noutatea e adusă de Legea nr. 31/2020, prin care parlamentarii au eliminat astfel o discriminare legislativă dintre salariații din mediul bugetar și salariații din mediul privat referitoare la acordarea concediului de odihnă. 

În plus, s-a decis ca, din 2022, salariații feroviari să aibă dreptul la o zi liberă suplimentară. 

3. Mai mulți bani ca indemnizație de acomodare pentru părinții adoptatori. Aici, deși legea a fost dată în 2020, prevederile se aplică abia din 2021 (martie). Indemnizația concediului de acomodare va fi calculată în funcție de media veniturilor nete din ultimele 12 luni din ultimii doi ani anteriori datei emiterii hotărârii judecătorești de încredințare în vederea adopției. Dacă în prezent indemnizația este de 1.700 de lei, din martie 2021 aceasta va fi stabilită între 1.700 și 8.500 de lei.

Protecții suplimentare la locul de muncă

4. Stresul poate fi considerat hărțuire morală la locul de muncă. Potrivit Legii nr. 167/2020, care a modificat anul trecut Codul muncii, dacă reprezentanții  Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) identifică fapte de hărțuire morală la locul de muncă, aceștia pot să oblige angajatorul să ia măsurile necesare pentru a stopa hărțuirea salariaților în cauză. Totodată, CNCD poate să oblige angajatorul să plătească, pentru salariații hărțuiți moral, consilierea psihologică necesară, conform celor stabilite de medicul de medicina muncii. La fel poate decide și o instanță judecătorească sesizată cu un caz de hărțuire morală. În eventualitatea în care angajatorul nu ia măsurile dispuse de CNCD, acesta poate fi amendat cu o sumă cuprinsă între 100.000 și 200.000 de lei. 

În plus, dacă se ajunge în instanță, angajatorii pot fi obligați să acorde inclusiv despăgubiri și daune morale.

5. În timpul cercetării disciplinare, salariații pot fi asistați, în fața angajatorului, și de un expert în legislația muncii sau de un mediator specializat în legislația muncii, dincolo de opțiunile care deja erau disponibile până acum - un avocat sau un reprezentant de sindicat. 

6. Concilierea, nou mecanism pentru a rezolva, la nivel intern, neînțelegerile cu angajatorul. Procedura concilierii e însă opțională, părțile putând decide doar de comun acord dacă să o folosească sau nu. Concilierea va fi făcută de un consultant extern specializat în legislația muncii - un avocat, un expert în legislația muncii sau un mediator specializat în legislația muncii (în plus, există și opțiunea membrului sindical).

7. Salariații pot fi însoțiți de un avocat sau de un expert în legislația muncii la încheierea sau modificarea contractului de muncă. Până de curând, Codul muncii prevedea că cele două părți puteau fi însoțite de terțe persoane, într-adevăr, dar nu specifica exact cine puteau fi acele persoane și ce calitate profesională puteau avea.

8. Noi reguli pentru detașarea salariaților în afara granițelor. Legea nr. 172/2020 aduce o schimbare importantă ce ține de salarizarea persoanelor detașate transnațional, respectiv dă acestora dreptul și la sporuri, indemnizații sau bonusuri, în plus față de salariul minim (remunerația minimă). Concret, noua lege aduce explicații suplimentare despre remunerația aplicabilă pe teritoriul României și pe teritoriul altui stat membru UE.

Bine de știut și că: 

• părinții ar putea cere bani de la autorități pentru serviciile unei bone pentru copiii care încă n-au împlinit șase ani, vârsta la care trebuie dați la școală, însă numai dacă aceștia nu sunt deja la creșă sau la grădiniță; premisa este însă ca primăriile să aloce bani pentru asta;
• valoarea tichetelor culturale s-a dublat în 2020; 
• Autoritatea de Protecția Datelor a stabilit că firmele care folosesc camere de supraveghere pentru a asigura securitatea și siguranța unor zone nu pot să le folosească și pentru supravegherea salariaților;
• atunci când vor pleca la muncă în străinătate, lucrătorii români vor beneficia de condiții de cazare comparabile cu cele de care beneficiază și muncitorii de acolo, de o indemnizație zilnică pentru hrană și de decontarea cheltuielilor de transport dus-întors către domiciliul din țara noastră;
• Înalta Curte a spus că unui angajat n-ar trebui să-i fie refuzată o creștere salarială pentru că a avut mai mult concediu medical decât colegii.