Este vorba de Directiva europeană 957/2018, ce trebuie transpusă în legislația autohtonă cât mai repede și apoi pusă în aplicare începând cu data de 30 iulie 2020. Aceasta vine cu o schimbare importantă ce ține de salarizarea persoanelor detașate transnațional: lucrătorii vor avea dreptul și la sporuri, indemnizații sau bonusuri, în plus față de salariul minim.
„Noua directivă privind detașările internaționale trebuie implementată, de către România, până în iulie 2020. Din punct de vedere al fiscalității, ea prevede un lucru important pentru companiile care au activități transfrontaliere și detașează lucrători pe diferite durate de timp în cadrul acestor activități. Acest aspect este următorul: lucrătorul detașat va avea dreptul nu numai la salariul minim de bază din țara respectivă, ci și la celelalte elemente de remunerare, așa cum sunt definite de către legislația națională. De exemplu, va avea dreptul la plata orelor suplimentare, conform regulilor din țara-gazdă, nu din țara-mamă, va avea dreptul la bonusuri și indemnizații, din nou conform legislației locale”, a explicat Claudia Sofianu, partener la EY România, la o conferință recentă de fiscalitate.
Cu alte cuvinte, asta înseamnă că angajatorii care trimit salariați în alte state ale Uniunii Europene ar putea avea costuri majorate cu forța de muncă. „De ce este important pentru angajatori? Pentru că, atunci când se face bugetarea unui proiect, poate chiar din faza de licitație, costurile cu forța de muncă reprezintă un element important, dacă nu cel mai mare. Dacă crește acest pachet de beneficii pentru angajați, automat cresc costurile pentru angajator”, a punctat Claudia Sofianu.
De ce apare această schimbare? Pentru că, actualmente, angajatorii trebuie să asigure numai plata salariului minim. Însă asta înseamnă că, în unele cazuri, salariații detașați transnațional pot fi plătiți mai prost decât salariații locali care fac exact aceeași muncă.
„Actuala directivă prevede faptul că angajatorii trebuie să acorde lucrătorilor detașați cel puțin salariul minim, așa cum este reglementat de legislația națională a statului-gazdă. În unele cazuri, această practică poate rezulta într-o remunerație mai mică acordată unui lucrător detașat, față de cea acordată unui lucrător local, pentru aceeași activitate. Conform noii directive, regulile aplicabile lucrătorilor locali, cu privire la remunerație, vor trebui aplicate și în cazul lucrătorilor detașați. Deci, angajații detașați în statul membru respectiv vor avea dreptul la aceeași remunerație ca angajații locali, nu doar la salariul minim aplicabil în statul respectiv”, a subliniat, într-o informare de la momentul apariției Directivei europene 957/2018, Cristiana Provian, tax assistant la KPMG România.
România a început să pregătească această schimbare legislativă încă de la mijlocul anului 2019, însă până acum n-am avut și o oficializare a măsurilor de transpunere care trebuie să apară în Legea 16/2017. Conform proiectului de transpunere, în cazul salariaților detașați transnațional în România, angajatorul străin va trebui să asigure, pe lângă salariul minim, sporul pentru muncă suplimentară, sporul pentru munca în zilele de repaus săptămânal, sporul pentru munca în zilele de sărbătoare legală, sporul pentru munca prestată în timpul nopții, alte sporuri și indemnizații obligatorii conform legislației românești, dar și sumele prevăzute în contractele colective de muncă general-aplicabile.
Însă, în cazul angajatorilor români care detașează, va fi obligatorie verificarea regulilor de salarizare din statul sau din statele în care vor trimite salariați la muncă. Asta începând cu 30 iulie 2020, dată până la care toate statele UE trebuie să transpună noua directivă în legislațiile proprii.
„Odată ce toate statele membre vor implementa noile prevederi în legislația lor națională, companiile vor fi nevoite să analizeze fiecare situație de detașare pentru a se asigura că angajatului respectiv îi sunt acordate drepturile aplicabile în statul membru în care s-a dispus detașarea”, a adăugat Cristiana Provian.
Atenție! Pentru salariații angajatorilor români care se ocupă cu transport internațional este posibil să se aplice reguli ușor diferite, nu cele ale detașării transnaționale.