Conflictele de muncă: Momentul-zero de la care începe termenul de contestare a deciziilor de către salariat s-a schimbat

Totuși, Legea 269/2021 nu doar a majorat termenul de contestare de la 30 la 45 de zile, dar a schimbat și momentul-zero de la care începe calculul acestor zile. De-acum, contestațiilor care au apărut după data de 13 noiembrie li se aplică perioada de 45 de zile calendaristice din ziua în care salariații au luat salariatul a luat cunoștință de măsura dispusă.

Anterior aceste modificări, acest termen din Codul muncii se scurgea de la data în care a fost comunicată decizia unilaterală a angajatorului.

În fapt, Legea 269 a scos paragraful "în termen de 45 de zile calendaristice de la data la care cel interesat a luat cunoștință de măsura dispusă referitoare la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau încetarea contractului individual de muncă, inclusiv angajamentele de plată a unor sume de bani" din Legea dialogului social 62/2011 pentru a-l muta în Codul muncii.

"Practic, dispozițiile art. 211 lit. a) din Legea 62/2011 au fost preluate în Codul muncii, fiind astfel modificat art. 268 alin (1), însă termenul de contestare era tot de 45 de zile și anterior acestei modificări, fiind aplicabile regulile specifice succesiunii în timp a actelor normative aflate pe același palier normativ. Totuși, de-acum nu vor mai exista situații în care, în mod eronat, în cuprinsul deciziilor era trecut termenul de 30 de zile", a explicat Dan Năstase, consilier juridic specializat pe relații de muncă.

"Deși, în expunerea de motive, inițiatorii invocau exact drepturile salariatului, faptul că nu s-a modificat nimic și fără a  defini concret ce înseamnă „a luat cunoștință", ar putea să conducă la depășirea termenului care a rămas tot de 45 de zile. Este important să fie păstrat un echilibru în cadrul relațiilor de muncă și în acest sens este precizat că dispozițiile Codului muncii se întregesc cu cele ale legislației civile”, afirmă consilierul juridic.

Mai exact, el face referire la art. 1.326 din Codul civil privind actele unilaterale supuse comunicării: "Actul unilateral produce efecte din momentul în care comunicarea ajunge la destinatar, chiar dacă acesta nu a luat cunoștință de aceasta din motive care nu îi sunt imputabile." - alin (3).

După expirarea acestui termen, salariatul care se simte nedreptățit se poate adresa instanței competente în a cărei circumscripție angajatorul își are domiciliul/reședința sau sediul.

Important! Termenul de 30 de zile pentru formularea contestațiilor privind deciziile de sancționare disciplinară este în continuare în vigoare.

Cererile referitoare la soluționarea conflictelor de muncă se judecă în regim de urgență și sunt scutite de taxa judiciară de timbru și de timbrul judiciar.

Sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului, acesta fiind obligat să depună dovezile în apărarea sa până la prima zi de înfățișare, iar administrarea probelor se face cu respectarea regimului de urgență, instanța fiind în drept să decadă din beneficiul probei admise partea care întârzie în mod nejustificat administrarea acesteia. Acest aspect nu suprimă dreptul salariatului de a depune în favoarea sa probe și nici rolul activ al instanței care poate ordona probe din oficiu, chiar dacă părțile se împotrivesc.