ACCES PREMIUM
Mențiunile privind folosirea semnăturii electronice în relațiile de muncă și indicarea contractului colectiv de muncă aplicabil nu vor mai trebui să se regăsească în cuprinsul contractelor de muncă. Vorbim însă de eliminarea unor mențiuni, iar nu de diminuarea importanței acestor aspecte în relațiile de muncă ori de nerespectarea unor obligații de către angajatori.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Condițiile de utilizare a semnăturii electronice în cadrul relațiilor de muncă trebuie incluse, conform Codului muncii, în cadrul regulamentului intern sau contractului colectiv de muncă. Aceasta era una dintre chestiunile de care nu se puteau folosi micii angajatori care au fost scutiți de obligația de a avea un regulament intern o perioadă.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Nici ordonanța care a introdus suprataxarea la contractele part-time sub minimul pe economie, nici ordinul care reglementează aplicarea uneia dintre excepțiile de la suprataxare nu prevede în ce măsură declarațiile cu privire la existența altor contracte date de salariații part-time pot fi semnate și transmise electronic sau trebuie depuse în mod obligatoriu, fizic, cu semnătură olografă. Așa că ne rămâne doar să ne uităm în Codul muncii pentru a încerca să răspundem la această dilemă:
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Codul muncii a suferit nu mai puțin de nouă modificări în acest an. De la eliminarea unor obligații referitoare la documentele de muncă, la introducerea semnăturii electronice în relațiile de muncă, noi amenzi și obligații, le prezentăm pe toate în ordinea apariției lor de la începutul lui 2021.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
De când a apărut în Codul muncii prevederea expresă că actele de muncă se pot semna și cu semnătură electronică, în rândul multor angajați au apărut întrebări privind „siguranța” acestor semnături. Sceptici, angajații consideră adesea, dacă ne uităm peste îngrijorările formulate, că firmele, cele care plătesc semnăturile pentru ca ei să le folosească la birou, ar putea să le folosească împotriva lor, să semneze în locul lor ș.a.m.d.. Majoritatea nelămuririlor vin adesea din necunoaștere - aici, a tehnologiei din spatele semnăturilor electronice și a diferențelor între tipurile de semnături - dar și din neîncrederea pe care o au aceștia față de patronii afacerilor pentru care lucrează. De cealaltă parte, angajatorii ar trebui să înțeleagă că e important să le explice salariaților cum funcționează aceste semnături.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
O modificare legislativă recentă impune tuturor angajatorilor să-și informeze salariații cu privire la obligația de a adera la un fond de pensii administrat privat, ceea ce se traduce prin modificarea tuturor contractelor de muncă, astfel încât acestea să includă și noua obligație de informare. Având în vedere că în România există aproximativ 5,5 milioane de contracte de muncă active (statistică avansată în august anul trecut de fostul ministru al Muncii), vorbim de un volum uriaș de documente care trebuie actualizate în această perioadă, cea mai facilă soluție, mai ales pentru angajatorii cu un număr mare de salariați, fiind semnarea electronică a actelor de muncă, o posibilitate introdusă specific în legislație chiar din acest an.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Dacă decid să treacă la semnarea electronică a actelor de muncă, angajatorii au la dispoziție o facilitate fiscală care le permite să își deducă cheltuielile cu achiziția semnăturilor electronice pentru ei sau angajații lor. Facilitatea, care nu exista până acum, a fost introdusă prin Legea nr. 208/2021, actul normativ fiind în vigoare de la finalul lunii iulie.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Modul de folosire a semnăturii electronice în actele de muncă a fost stabilit în primăvară, prin ordonanță, intrând astfel în Codul muncii o serie de prevederi care stabilesc cum se poate face uz de acest mod de semnare a documentelor între angajat și angajator. Suntem deja în mijlocul verii și e rezonabil să ne așteptăm la controale ale inspectorilor care să vizeze și modul în care au înțeles firmele să folosească semnătura electronică în relația cu angajații.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Angajatorii vor scăpa de necesitatea de a avea marcă temporală și sigiliu atunci când semnează electronic contracte individuale de muncă, potrivit unei legi care va modifica duminică prevederile Codului muncii. În același timp, documentul vine și cu alte schimbări legate de semnarea electronică a actelor de muncă, printre care deductibilitatea, la impozitul pe profit, a cheltuielilor suportate cu asigurarea semnăturilor electronice.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Legislația muncii permite în acest moment ca orice document dintre angajat și angajator să fie semnat electronic, prin intermediul unei semnături calificate sau avansate. Deși par similare, cele două tipuri de tehnologii au din perspectivă tehnică caracteristici diferite și asigură niveluri distincte de securitate și recunoaștere legală. În timp ce semnătura calificată este echivalentul implicit al semnăturii olografe, fiind recunoscută ca atare din punct de vedere legal în orice stat din UE, semnătura avansată are o recunoaștere limitată, fiind necesară dovedirea ei, iar companiile care aleg acest tip de semnare în relația cu angajații lor trebuie să își ia măsuri suplimentare pentru a se asigura că semnările respective sunt valabile și pot fi demonstrate și la ani distanță de la momentul în care actele de muncă au fost semnate.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Simona Voiculescu 
Dan Năstase 
Lucia Tozaru 
Roxana Neagu 
