Declarațiile pe propria răspundere pentru aplicarea scutirii de la suprataxarea part-time pot fi date și semnate electronic?

Ordinul Ministerului Finanțelor 1.855/2022 este cel care conține procedura pentru aplicarea excepției de la suprataxare în cazul celor cu mai multe contracte part-time și care depășesc 2.550 de lei din aceste contracte în mod cumulat și același ordin conține și modelul declarației pe propria răspundere ce va trebui completată și dusă de către angajați pentru a se aplica scutirea. Dar în ce măsură această declarație poate fi transmisă online sau semnată de angajat cu semnătură electronică nu scrie expres în acest ordin și nici în ordonanța care a introdus măsura suprataxării.

Modificarea Codului muncii prin OUG 36/2021 care, la rândul ei a fost aprobată, cu modificări și completări, prin Legea 208/2021, a complicat în mare măsură utilizarea semnăturii electronice în cadrul relațiilor de muncă, iar astăzi avem o lege generală privind semnătura electronică și reglementări cu caracter special pentru relația de muncă.

Astfel, deși Legea 455/2001 prevede că:

• „Înscrisul în formă electronică, căruia i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat nesuspendat sau nerevocat la momentul respectiv și generată cu ajutorul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii electronice, este asimilat, în ceea ce privește condițiile și efectele sale, cu înscrisul sub semnătură privată”.

• „Înscrisul în formă electronică, căruia i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică, recunoscut de către cel căruia i se opune, are același efect ca actul autentic între cei care l-au subscris și între cei care le reprezintă drepturile”.

• „În cazurile în care, potrivit legii, forma scrisă este cerută ca o condiție de probă sau de validitate a unui act juridic, un înscris în formă electronică îndeplinește această cerință dacă i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat și generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii”.

în Codul muncii (art. 16 alin. 1¹) regăsim posibilitatea de a utiliza semnătura electronică numai pentru „încheierea, modificarea, suspendarea sau, după caz, la încetarea contractului individual de muncă”, potrivit opțiunii părților.

În același timp, deși alin (1²) din cadrul aceluiași articol prevede că angajatorul este cel care ar putea să utilizeze semnătura electronică „pentru întocmirea tuturor înscrisurilor/documentelor din domeniul relațiilor de muncă rezultate la încheierea contractului individual de muncă, pe parcursul executării acestuia sau la încetarea contractului individual de muncă, în condițiile stabilite prin regulamentul intern și/sau contractul colectiv de muncă aplicabil”, nu poate fi exclusă situația în care declarația ar fi semnată electronic de către salariat, acest document fiind legat de executarea contractului.

Atât în cazul semnăturii olografe, cât și al celei electronice, în discuție este tot o declarație pe propria răspundere, deci efectele juridice sunt aceleași, iar instituțiile cu atribuții în domeniu ar trebui să accepte ambele variante.

Desigur, nu poate fi scoasă din context obligația de a include, prin consultare (în cazul regulamentului intern) sau prin negociere (în contractul colectiv), condițiile privind utilizarea semnăturii electronice și respectarea obligației de informare potrivit art. 17 alin (3) lit. o) din Codul muncii.