UPDATE: Kurzarbeit și indemnizația pentru activitatea întreruptă a PFA-urilor vor fi introduse direct în Codul muncii, au votat senatorii

Propunerea legislativă va introduce, dacă va deveni lege, un capitol special în Codul muncii dedicat mecanismului Kurzarbeit. Astfel, angajatorii care vor reduce programul de lucru cu cel mult 80% din durata zilnică, săptămânală sau lunară vor putea solicita de la stat o indemnizație de 75% din salariul de bază aferent orelor care nu sunt muncite de salariații cărora li se reduce program. 

Această reducere temporară a timpului de muncă va trebui să aibă loc ca urmare a instituirii unei stări de urgență/alertă/asediu sau a altei situații excepționale declarate prin Hotărâre de Guvern sau prin Decizie a Comitetelor Județene pentru Situații de Urgență.

Pe perioada aplicării acestui mecanism, va fi interzisă angajarea de personal pentru prestarea unor activități similare cu cele prestate de către salariații al căror timp de muncă a fost redus.

În prezent, mecanismul Kurzarbeit (introdus prin OUG 132/2020) a fost prelungit până la finalul anului, prin OUG 73/2022. Mai multe detalii despre situațiile în care se poate aplica acest mecanism găsiți în acest articol. 

Acest mecanism va fi disponibil doar pentru următoarele domenii de activitate:

• agricultură, vânătoare și servicii anexe;
• activități de organizare a expozițiilor, târgurilor și congreselor;
• publicitate;
• alte activități recreative și distractive.

"În unele țări europene, acest tip de măsură este reglementat și pentru alte tipuri de criză. (...) Pentru a nu fi nevoiți să așteptăm o altă Ordonanță de Urgență în situații de criză (locală, națională, regională, europeană etc), avem nevoie de un mecanism care să poată permite statului să sprijine angajații și angajatorii printr-un program de tipul kurzarbeit", își motivează inițiatorii propunerea.

De asemenea, inițiatorii explică faptul că situațiile excepționale pentru care se va putea aplica mecanismul vizează și inundații în anumite zone, secetă, război în vecinătatea României care pot afecta o anumită zonă a economiei.

De asemenea, propunerea legislativă vrea să introducă, pentru aceleași domenii de activitate menționate anterior, șomaj tehnic decontat, pe fondul întreruperii temporare a activității totale sau parțiale pe fondul unei stări de urgență/alertă/asediu sau alte situații excepționale.

Regulile actuale de impozitare a acestor indemnizații vor fi menținute, respectiv angajatorii vor reține și vira impozitul pe venit și contribuțiile sociale obligatorii din banii pe care îi vor primi de la stat.

În plus, tot în Codul muncii vor fi introduse indemnizații pentru activitatea întreruptă pentru profesioniști, avocați, personalul din structurile sportive sau cei care au venituri din drepturi de autor sau conexe, dacă se vor confrunta cu întreruperi de activitate pe fondul perioadei de stare de urgență/alertă/asediu sau alte situații excepționale. 

Indemnizația pentru activitatea întreruptă va avea un cuantum de 75% din salariul mediu brut de la stat - raportându-ne la câștigul mediu salarial din 2022, indemnizația ar fi de 4.571 lei. Sumele primite de la stat vor trebui declarate autorităților fiscale prin declarația unică, urmând să fie achitate pentru ele impozitul pe venit și contribuțiile sociale obligatorii.

Totuși, propunerea inițiatorilor de a introduce o reglementare a activităților nesalariale sau care nu presupun un raport de muncă într-un act normativ ce vizează strict relațiile de muncă este cel puțin neașteptată.

În prezent, profesioniștii pot solicita, pe baza OUG 73/2022, o indemnizație în cuantum de 41,5% din salariul mediu brut, respectiv 2.529 lei, până la finalul anului dacă se confruntă cu activitate redusă.

Atenție! Propunerea legislativă nu este încă în vigoare. Ea trebuie să treacă de votul Camerei Deputaților, să fie promulgată de președinte prin decret și să fie publicată în Monitorul Oficial.