ACCES GRATUIT
Munca suplimentară e tratată la nivel legislativ ca o excepție, legea limitând durata normală de muncă la opt ore pe zi și 40 de ore pe săptămână. Această reglementare protejează sănătatea și bunăstarea lucrătorilor, prevenind riscurile asociate cu stresul și epuizarea. Compensarea orelor suplimentare se face prin acordarea de timp liber plătit, iar plata unui spor este o măsură excepțională. Dacă orele peste program se tot adună în ideea rotunjirii unor venituri, se adună și în detrimentul sănătății.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
În cazul contractelor de muncă cu timp parțial, Codul muncii interzice efectuarea de ore suplimentare, iar această interdicție trebuie menționată în mod explicit în contractul individual, ceea ce nu se întâmplă întotdeauna în practică. Angajații, în special tinerii sau cei cu un nivel de educație scăzut, pot fi nevoiți să lucreze ore în plus fără a fi conștienți că ceea ce fac e muncă nedeclarată. În cazul unui control, angajatorul riscă amenzi, dar angajatul afectat nu are garanția primirii remunerației pentru orele lucrate, fiind nevoit să se adreseze instanței pentru asta.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Realități de pe piața muncii
Deși munca în weekenduri, pe lângă cele cinci zile de lucru consecutive, nu este ceva interzis și poate apărea ca necesitate absolută din când în când, angajatorii uită sau se facă că uită de toate aspectele pe care trebuie să le aibă în vedere atât pentru a adresa această necesitate în condiții de legalitate, cât și pentru a remunera oamenii în mod corespunzător.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Deși mulți angajați se așteaptă la un spor ca modalitate principală de recompensare a orelor muncite peste program ori în zilele de sărbătoare legală, recompensarea acestora se face, conform legii, în primul rând prin acordarea de timp liber corespunzător - dreptul la spor se naște abia după o perioadă de timp în care recompensarea cu timp liber nu a avut loc (altfel spus, sporul e subsidiar). Concret, însă, de când au angajații posibilitatea să reclame faptul că nu au fost recompensați pentru acele ore sau zile de muncă? Totodată, merită subliniat că a face o reclamația la inspectorat nu garantează recuperarea sumelor datorate de angajator, însă asta nu trebuie să descurajeze angajații să reclame neregulile de la locul de muncă.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Compensarea muncii suplimentare a personalului cu statut special din domeniul ordinii și siguranței publice se va face anul acesta printr-o majorare salarială de 70% din solda/salariul de funcție, în cazul în care compensarea prin timp liber a muncii suplimentare prestate nu este posibilă în termen de 60 de zile după. Condițiile acordării acestei majorări se regăsesc într-un proiect de ordin aflat acum în dezbatere la Ministerul Afacerilor Interne (MAI).
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Realități de pe piața muncii
Orele suplimentare adunate într-o perioadă de timp pot da dreptul angajatului la câteva zile libere pe care acesta are dreptul să le ia într-o perioadă relativ scurtă de timp, de 90 de zile, calculate de la momentul prestării muncii suplimentare. Dacă, obiectiv, aceste ore sau zile libere nu pot fi luate, abia atunci se naște dreptul la un spor salarial. Când orele peste program se tot adună într-o sumă din ce în ce mai mare, în contextul unui volum imens de muncă, angajații nu mai ajung să profite de odihna la care au dreptul. Dar liberele la care au dreptul angajații pentru munca suplimentară nu se adaugă la concediul de odihnă.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Ești tânăr, te angajezi part-time, poate chiar pentru prima dată, iar din când în când statul peste program pare o soluție bună pentru a-ți suplimenta venitul, fie pentru că angajatorul chiar ți-a spus că-ți va plăti acele ore suplimentare, fie pentru că ai auzit de la alții că plata orelor suplimentare e obligatorie indiferent de situație. Doar că legal vorbind, lucrurile nu stau nici așa, nici așa.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
În diverse domenii de activitate, munca în zilele de sâmbătă și/sau duminică constituie regula, iar nu excepția. Repartizarea timpului de muncă în cadrul săptămânii este, de regulă, una uniformă - opt ore pe zi, timp de cinci zile, cu două zile de repaus, iar
repausul săptămânal minim este de 48 de ore consecutive, care sunt, de regulă, acordate sâmbăta și duminica. Dacă munca nu se desfășoară în acest mod, în sensul că angajatul lucrează și în weekend, ca regulă, sau în mod excepțional, atunci sunt incidente câteva aspecte importante.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
De multe ori, pentru angajatori e mai simplu „să vândă” situația orelor suplimentare prin oferirea chiar a unui spor generos, tot așa cum pentru mulți angajați sporul e preferat tocmai din nevoia de a suplimenta un venit poate mult prea modest. Am văzut inclusiv angajați care se plâng că angajatorul a eliminat sporurile și i-a trimis acasă să se odihnească în compensarea orelor suplimentare muncite. Într-un context economic dificil, recompensarea orelor suplimentare printr-un spor e în mod cert preferată de angajați, unii fiind chiar convinși să aleagă ori să păstreze un job unde, „de bine, de rău, ne sunt plătite orele suplimentare”. Doar că legea e lege și una e regula, alta excepția.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Deși se poate ajunge la situația în care angajatul să piardă beneficiul celor 200 de lei netaxabili din cauza orelor suplimentare, acest lucru poate fi evitat aplicând regula de bază în cazul compensării acestor ore de muncă lucrate în plus. Aici, angajatorii pot ajunge chiar să le facă o defavoare salariaților dacă le acordă sporul.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Dan Năstase 
Simona Voiculescu 
avocatnet.ro 
