ACCES GRATUIT

Proiect MAI: Condiţiile de stabilire a majorării salariale pentru munca suplimentară prestată de personalul cu statut special în 2024

Compensarea muncii suplimentare a personalului cu statut special din domeniul ordinii și siguranței publice se va face anul acesta printr-o majorare salarială de 70% din solda/salariul de funcție, în cazul în care compensarea prin timp liber a muncii suplimentare prestate nu este posibilă în termen de 60 de zile după. Condițiile acordării acestei majorări se regăsesc într-un proiect de ordin aflat acum în dezbatere la Ministerul Afacerilor Interne (MAI). Citește articolul

ACCES PREMIUM

Realități de pe piața muncii

Liberele pentru compensarea muncii suplimentare nu au același tratament ca zilele de concediu de odihnă

Orele suplimentare adunate într-o perioadă de timp pot da dreptul angajatului la câteva zile libere pe care acesta are dreptul să le ia într-o perioadă relativ scurtă de timp, de 90 de zile, calculate de la momentul prestării muncii suplimentare. Dacă, obiectiv, aceste ore sau zile libere nu pot fi luate, abia atunci se naște dreptul la un spor salarial. Când orele peste program se tot adună într-o sumă din ce în ce mai mare, în contextul unui volum imens de muncă, angajații nu mai ajung să profite de odihna la care au dreptul. Dar liberele la care au dreptul angajații pentru munca suplimentară nu se adaugă la concediul de odihnă. Citește articolul

ACCES PREMIUM

De ce nu poți să pretinzi sporul pentru orele suplimentare pe care, de fapt, n-aveai voie să le prestezi

Ești tânăr, te angajezi part-time, poate chiar pentru prima dată, iar din când în când statul peste program pare o soluție bună pentru a-ți suplimenta venitul, fie pentru că angajatorul chiar ți-a spus că-ți va plăti acele ore suplimentare, fie pentru că ai auzit de la alții că plata orelor suplimentare e obligatorie indiferent de situație. Doar că legal vorbind, lucrurile nu stau nici așa, nici așa. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Munca în weekend: Acordarea sporului, repausul obligatoriu și stabilirea programului de lucru

În diverse domenii de activitate, munca în zilele de sâmbătă și/sau duminică constituie regula, iar nu excepția. Repartizarea timpului de muncă în cadrul săptămânii este, de regulă, una uniformă - opt ore pe zi, timp de cinci zile, cu două zile de repaus, iar repausul săptămânal minim este de 48 de ore consecutive, care sunt, de regulă, acordate sâmbăta și duminica. Dacă munca nu se desfășoară în acest mod, în sensul că angajatul lucrează și în weekend, ca regulă, sau în mod excepțional, atunci sunt incidente câteva aspecte importante. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Angajații mei nu vor timp liber, ci sporul pentru muncă suplimentară. Ce pot să fac?

De multe ori, pentru angajatori e mai simplu „să vândă” situația orelor suplimentare prin oferirea chiar a unui spor generos, tot așa cum pentru mulți angajați sporul e preferat tocmai din nevoia de a suplimenta un venit poate mult prea modest. Am văzut inclusiv angajați care se plâng că angajatorul a eliminat sporurile și i-a trimis acasă să se odihnească în compensarea orelor suplimentare muncite. Într-un context economic dificil, recompensarea orelor suplimentare printr-un spor e în mod cert preferată de angajați, unii fiind chiar convinși să aleagă ori să păstreze un job unde, „de bine, de rău, ne sunt plătite orele suplimentare”. Doar că legea e lege și una e regula, alta excepția. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Beneficiul celor 200 de lei netaxabili la salariul minim poate fi influențat de orele suplimentare

Deși se poate ajunge la situația în care angajatul să piardă beneficiul celor 200 de lei netaxabili din cauza orelor suplimentare, acest lucru poate fi evitat aplicând regula de bază în cazul compensării acestor ore de muncă lucrate în plus. Aici, angajatorii pot ajunge chiar să le facă o defavoare salariaților dacă le acordă sporul. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Salarizare bugetari 2023: Ce măsuri a stabilit Guvernul în privința salariilor, sporurilor, indemnizațiilor și compensării orelor suplimentare

Ca la fiecare final de an, Guvernul a stabilit o serie de prevederi aplicabile sectorului bugetar în ceea ce privește nivelul salarizării, compensarea muncii suplimentare, acordarea de bilete de valoare, indemnizații de hrană ș.a.m.d., aplicabile în 2023. Iată care sunt principalele măsuri date printr-o recentă ordonanță de urgență: Citește articolul

ACCES PREMIUM

Cu sau fără informația privind compensarea ori plata orelor suplimentare în CIM-uri, regulile privind efectuarea muncii peste program rămân aceleași

Printre modificările aduse Codului muncii prin Legea 283/2022 în privința elementelor care fac, în primul rând, obiectul informării, iar ulterior ar trebui să se regăsească în cadrul contractului individual de muncă (CIM), avem și precizarea că salariatul va cunoaște, pe lângă durata normală a muncii, dacă va lucra sau nu în schimburi și cum va fi compensată munca suplimentară, precum și condițiile de efectuare a muncii peste program. Însă doar pentru că avem toate aceste precizări în CIM nu înseamnă că nu mai e nevoie de solicitarea angajatorului de fiecare dată, de acordul angajatului ori că trecem cu vederea limitele privind timpul de muncă ori cine poate ori nu poate să presteze muncă suplimentară.  Citește articolul

ACCES PREMIUM

Nu e suficient ca în contractul de muncă să apară doar sporul pentru munca suplimentară, pentru că sporul reprezintă excepția de la regulă

Recompensarea orelor suplimentare prin oferirea de ore libere plătite, în mod corespunzător, este regula în ceea ce privește modul cum îi răsplătim pe angajați pentru acele ore peste program pentru că doar așa își pot reface capacitatea de muncă. Dar de multe ori, în privat, sporul este cel care apare singur în discuție, ca și cum regula ar fi de fapt sporul de muncă suplimentară, iar nu invers. Angajatorii trebuie să fie cu atât mai atenți la această regulă acum că trebuie să cuprindă referiri la munca suplimentară și în contractele de muncă. Citește articolul