Munca suplimentară este, în cazul multor domenii de activitate, multor firme, o regulă mai degrabă decât o excepție. Regimul legal al muncii suplimentare este adesea trecut parțial cu vederea sau ignorat complet, se plâng salariații. Principala problemă: munca e nerecompensată sau remunerarea ei vine foarte târziu ori este impusă, uneori chiar sub amenințarea desfacerii contractului de muncă. Citește articolul
Scopul mecanismului Kurzarbeit și modul său de funcționare nu pot fi compatibile cu efectuarea muncii suplimentare de către angajații pentru care se aplică reducerea timpului de lucru. Dacă e necesară efectuarea mai multor ore de muncă decât cele stabilite, angajatorul ar trebui să reconfigureze repartizarea programului stabilit inițial. Citește articolul
Angajații cu normă întreagă pot presta ore de muncă suplimentară, pentru care Codul muncii prevede că vor primi un spor de minim 75% din salariul de bază, în cazul în care contractul individual sau cel colectiv de muncă nu prevede o valoarea mai mare de atât, sau ore libere. Totuși, chiar dacă este plătit pentru munca suplimentară pe care o prestează sau primește libere, un salariat nu poate munci în fiecare zi peste programul de muncă, legislația muncii stipulând un număr maxim de ore suplimentare ce pot fi prestate. Citește articolul
Sporul care se acordă salariaţilor care au muncit în timpul weekend-urilor sau al sărbătorilor legale se adaugă, şi nu se substituie, celui ce se acordă pentru orele efectuate suplimentar peste programul de lucru, a stabilit Curtea de Apel Craiova într-o hotărâre luată în luna mai a acestui an. Citește articolul
În cazul programului individualizat de muncă, unde vorbim, practic, de două perioade - una fixă și una variabilă - evidența clară a timpului de muncă e cu atât mai importantă atunci când ne interesează prestarea muncii peste program. În lipsa ei, atât angajatorul, cât și salariatul sau inspectorii de muncă, se pot afla în situația în care nu pot proba dacă s-a respectat sau nu programul de lucru. Citește articolul
Scriam zilele trecute că, la nivel european, se lucrează la un proiect de directivă ce va da salariaților dreptul de a fi inaccesibili în afara programului de lucru. Acesta va viza, practic, situațiile în care salariații sunt contactați telefonic sau prin e-mail în timpul liber. Dreptul va veni la pachet cu o obligație pentru angajatori, astfel că lucrătorii se vor putea folosi de orice încălcare pentru a cere despăgubiri. Citește articolul
Autoritățile europene lucrează la un proiect de directivă prin care angajatorii vor fi obligați să respecte un nou drept al salariaților - cel de a fi inaccesibili în afara orelor de lucru. Cu alte cuvinte, salariații nu vor trebui să răspundă la apeluri telefonice, la SMS-uri sau la e-mail-uri legate de muncă înainte sau după program. Măsura, care ar urma să se aplice în toate statele membre ale Uniunii Europene, este gândită tocmai în contextul în care criza epidemiologică a dus la creșterea numărului de salariați care lucrează de la distanță. Citește articolul
Știm deja că timpul de muncă și cel de odihnă reprezintă elemente esențiale ale contractului individual de muncă, alături de salariu, durata contractului, condițiile de muncă, locul și felul muncii. Cu excepția contractelor de muncă part-time, la solicitarea angajatorului, salariații își pot exprima acordul și pot presta muncă suplimentară, aceasta urmând a fi remunerată corespunzător, conform dispozițiilor legale. Dacă salariatul se opune să lucreze peste program, cu atât mai mult cu cât nu are orizontul cert că va fi remunerat corespunzător, atunci nu poate fi sancționat și dat afară din această cauză. Citește articolul
Prestarea orelor peste program e admisibilă și în cazul celor care lucrează de acasă, e doar nevoie de un acord scris cu telesalariatul înainte de asta. Întregul regim al muncii suplimentare din Codul muncii e aplicabil și în cazul celor ce lucrează în regim de telemuncă. Citește articolul
Legislația muncii a suferit multe modificări în 2020, unele dintre ele vizând sancționarea mai drastică a muncii suplimentare excesive a salariaților, noi obligații ale angajatorilor față de salariații cu handicap ori un nou tip de pensie ce poate fi stabilită pentru salariații proprii. De asemenea, începând de anul trecut, stresul este considerat formă de hărțuire morală la locul de muncă. Citește articolul