Printre modificările aduse Codului muncii prin Legea 283/2022 în privința elementelor care fac, în primul rând, obiectul informării, iar ulterior ar trebui să se regăsească în cadrul contractului individual de muncă (CIM), avem și precizarea că salariatul va cunoaște, pe lângă durata normală a muncii, dacă va lucra sau nu în schimburi și cum va fi compensată munca suplimentară, precum și condițiile de efectuare a muncii peste program. Însă doar pentru că avem toate aceste precizări în CIM nu înseamnă că nu mai e nevoie de solicitarea angajatorului de fiecare dată, de acordul angajatului ori că trecem cu vederea limitele privind timpul de muncă ori cine poate ori nu poate să presteze muncă suplimentară. Citește articolul
Recompensarea orelor suplimentare prin oferirea de ore libere plătite, în mod corespunzător, este regula în ceea ce privește modul cum îi răsplătim pe angajați pentru acele ore peste program pentru că doar așa își pot reface capacitatea de muncă. Dar de multe ori, în privat, sporul este cel care apare singur în discuție, ca și cum regula ar fi de fapt sporul de muncă suplimentară, iar nu invers. Angajatorii trebuie să fie cu atât mai atenți la această regulă acum că trebuie să cuprindă referiri la munca suplimentară și în contractele de muncă. Citește articolul
Prestarea orelor suplimentare nu se face întotdeauna în baza unei dispoziții exprese, a unui acord dat în scris ș.a.m.d. - adică a unei dovezi solide și care să ducă nemijlocit la concluzia că angajatorul a cerut și angajatul a fost de acord să presteze muncă peste program. Dar asta nu înseamnă că, dacă angajatului nu i-au fost recompensate nicicum orele peste program, nu ar putea deloc să obțină recompensarea lor ulterior, în instanță, dacă e cazul. Citește articolul
Codul muncii reglementează distinct munca suplimentară și zilele de sărbătoare legală, stabilind pentru fiecare situație drepturile de care beneficiază salariații și obligațiile angajatorului care solicită salariaților să presteze în afara programului normal de lucru sau, pentru nu poate întrerupe activitatea, în zilele de sărbătoare legală. În ce măsură însă pot fi cumulate sporurile pentru munca suplimentară și pentru munca în zilele libere? Citește articolul
Faptul că munca suplimentară se prestează numai cu acordul salariatului și la solicitarea angajatorului este prevăzut clar în Codul muncii, însă, deși nu întotdeauna solicitarea și acordul necesare îmbracă forma scrisă, angajatorul nu poate invoca în apărarea sa lipsa solicitării din partea sa. Evidența timpului de muncă, prevăzută expres în Codul muncii, are și în aceste situații relevanță, iar munca suplimentară poate fi probată în instanță și prin alte mijloace, inclusiv cu martori. Citește articolul
Urmează să fie stabilit cadrul legal pentru acordarea compensației pentru chiria soldaților și gradaților profesioniști, să se modifice indemnizația de delegare sau detașare a celor din apărare și ordine publică ce participă la anumite misiuni, precum și exceptarea acestui tip de personal de la înghețările salariale stabilite la final de 2021, alături de majorarea soldei pentru cei din instituțiile de apărare și securitate națională cu 75% în anumite condiții, potrivit unui proiect de OUG pus recent în dezbatere publică de Ministerul Apărării Naționale (MApN). Citește articolul
Atunci când ne referim la salariul minim, acesta reprezintă cel mai mic nivel al contraprestației pe care angajatorul are obligația să o plătească, lunar și în bani, pentru un contract de muncă cu normă întreagă. Executivul stabilește un minim pe care firmele trebuie neapărat să îl respecte, iar acel minim nu poate să fie compus din diverse alte contraprestații în afara salariului în sine.
Deși legiuitorul a impus, chiar „expressis verbis”, adică fără nicio îndoială, că angajatorul are obligația de a ține evidența orelor de muncă, cu evidențierea orelor de începere și de sfârșit ale programului de lucru, pentru a preveni orice depășire a timpului de muncă maxim prevăzut de lege și pentru evitarea sau combaterea muncii nedeclarate sau subdeclarate, o acțiune de control recentă a Inspecției Muncii și Direcției Generale Antifraudă Fiscală (DGAF) a demonstrat (putem spune chiar că a confirmat) că, în ultimii cinci ani, salariații unei firme de pază au prestat muncă suplimentară, nedeclarată și, cel mai probabil, necompensată și/sau neplătită corespunzător într-un cuantum impresionat. Mesajul inspectorilor este destul de clar: sesizați neregulile de la locul de muncă, e dreptul vostru! Citește articolul
Timpul de muncă nu ar trebuie să facă referire doar la prestarea efectivă a muncii de către salariat în interesul angajatorului, ci și atunci când, așa cum se prevede și în Codul muncii, se află la dispoziția angajatorului și îndeplinește sarcinile și atribuțiile sale. În această categorie intră și timpul petrecut în formare profesională și instruirea în securitatea și sănătatea în muncă (SSM), indiferent că au loc în timpul programului de lucru sau peste, și munca "on-call", dacă sunt îndeplinite o serie de condiții. Le prezentăm pe fiecare în cele ce urmează: Citește articolul
În condițiile în care în timpul stării de alertă, în contextul pandemiei de coronavirus, există obligația de a trimite cel puțin jumătate dintre salariați în telemuncă, considerăm că este important ca firmele să știe că reglementarea aceste activități prin Legea telemuncii conține și sancțiuni ce pot ajunge până la 10.000 lei. Citește articolul