ACCES PREMIUM
În cadrul procedurii de executare silită, organele fiscale locale au, conform legii, pentru obligațiile bugetare, și calitatea de organ de executare, astfel că pot pune sechestru pe diverse bunuri aflate în proprietatea unui contribuabil care nu și-a achitat obligațiile bugetare sau fiscale până la data aplicării sechestrului. Apoi, valorificarea bunurilor sechestrate se poate face cu prioritate prin vânzarea la licitație, iar, în acest sens, pentru o identificare mai facilă a sumelor plătite și încasate, aferente fiecărui bun, inclusiv ofertanții pentru plata taxei de participare la licitație și cumpărătorii pentru plata prețului rezultat în urma valorificării bunurilor respective vor trebui să completeze, pe documentele emise în acest sens, numărul de evidență a plății, adică acel număr unic aferent tranzacției, potrivit unui proiect de ordin pus marți în dezbatere de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF).
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Creditorii personali ai asociaților unei societăți cu răspundere limitată (SRL) pot cere, conform legii, înființarea popririi asupra părților sociale ce li s-ar cuveni respectivilor asociați prin dizolvarea și lichidarea societății și vânzarea acelor părți sociale. Cum nu există, din punct de vedere legal, niciun fel de protecție juridică oferită asociaților sau unei persoane juridice astfel preluate în urma executării silite, specialiștii consideră că singura soluție ar fi modificarea legii societăților. Prezentăm aceste informații deoarece posibilitatea legală amintită a fost găsită recent ca fiind constituțională.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
În procesele civile, instanța de executare competentă teritorial să soluționeze contestația la executare propriu-zisă formulată de unul dintre debitorii la care se referă titlul executoriu este judecătoria care a încuviințat executarea silită a respectivului titlu executoriu, cu excepția cazurilor în care legea dispune în mod expres altfel, conform unei decizii pronunțate luni de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ).
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Companiile care vor să beneficieze de mecanismul simplificat de eșalonare la plată, pentru datoriile acumulate în timpul crizei coronavirusului, mai au timp numai până pe 30 septembrie 2021 să depună cererile la Fisc. Pentru a accesa mecanismul, aceste companii trebuie, printre altele, să nu se afle în faliment sau dizolvare, să nu fi înregistrat datorii la stat la data declarării stării de urgență (martie 2021), și să-și fi depus toate declarațiile fiscale.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Pandemia de coronavirus a afectat inclusiv termenele de prescripție în care Fiscul poate stabili creanțe și poate cere executarea lor silită. Nu automat, ci în urma măsurilor luate de Guvern prin ordonanță de urgență. Din acest motiv, ne aflăm acum în situația în care anul fiscal 2015 se prescrie mai târziu decât ar fi fost normal, adică la finele zilei de 13 septembrie 2021. Totuși, dincolo de acest aspect, trebuie știut că pandemia afectează inclusiv prescrierea anilor fiscali 2016 - 2019, iar, în oglindă, contribuabilii au mai mult timp să ceară la stat restituirea anumitor sume.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Corectură fiscală
Măsurile asigurătorii, precum poprirea şi sechestrul asigurător, au, mai nou, un termen de valabilitate de maximum 3 luni de la data comunicării sesizării penale, pentru ca organele de urmărire penală să aibă timp, în această perioadă, să instituie propriile măsuri asigurătorii, potrivit unei ordonanțe de modificare a Codului de procedură fiscală care a intrat în vigoare vineri. Noua reglementare vine pe fondul neconstituționalității prevederilor care includeau aceste aspecte, prevederi ce și-au încetat oricum aplicabilitatea odată cu o decizie din 2019 a Curții Constituționale a României (CCR).
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Regulile corectării erorilor din documentele de plată, care se găsesc în Codul de procedură fiscală, se modifică mâine prin ordonanță a Guvernului. În esență, se stabilește că datoriile fiscale plătite greșit sunt valabile chiar dacă banii se cuveneau altei autorități sau altui buget. Până acum, când se întâmpla asta, datornicii trebuiau să ceară restituirea sumelor plătite greșit și apoi să achite banii corect, însă puteau apărea și alte probleme.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
În contextul în care anumite companii s-au plâns recent autorităților de faptul că, în ciuda interdicției legale de a executa silit, prin poprire, o firmă care a obținut finanțare nerambursabilă de la stat, conturile bancare le-au fost poprite, îngreunându-le implementarea proiectelor aferente, vă prezentăm condițiile în care se poate face executarea silită și în ce împrejurări se poate ajunge la această procedură, atunci când firmele care au încasat bani de la stat comit nereguli.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Deși există trei acte normative importante prin care se interzice în mod expres executarea silită prin poprire a conturilor bancare, în cazul firmelor care au obținut finanțări nerambursabile de la stat, la nivelul băncilor există actualmente o practică neunitară. Astfel, există companii care s-au plâns recent autorităților pentru că, în ciuda interdicției legale, conturile le-au fost poprite, îngreunându-le implementarea proiectelor cu finanțare de la stat.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Dacă își fac un cont în site-ul Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP), salariații pot afla rapid, urmând câțiva pași simpli, dacă au datorii către sistemul public de pensii, pentru care riscă executarea silită.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Anca Cernat 
Alexandru Boiciuc 
