ACCES PREMIUM

SSM - avantaj prin siguranță

Strategia UE privind SSM: Ce aduce nou abordarea „zero decese la locul de muncă” în materie de accidente de muncă și cum va influența legislația națională

Securitatea și sănătatea în muncă (SSM) este un domeniu într-o permanentă evoluție, modelat de schimbările tehnologice, sociale și economice. La nivelul Uniunii Europene, direcția este trasată de Cadrul Strategic al UE în domeniul Sănătății și Securității în Muncă, care pentru perioada 2021-2027 stabilește prioritățile și obiectivele pentru toate statele membre, inclusiv pentru România. Acest nou cadru strategic de la nivelul UE reprezintă o foaie de parcurs ambițioasă, care introduce o filozofie proactivă și un obiectiv îndrăzneț, rezumat într-un concept cheie: „principiul zero decese la locul de muncă”.  Citește articolul

ACCES PREMIUM

CJUE: Un angajat nu poate invoca directivele europene privind SSM pentru a obține în instanță încadrarea locului său de muncă într-o categorie specială care generează drepturi de natură socială

Printr-o decizie pronunțată recent, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) s-a pronunțat (prin raportare la fosta lege a pensiilor) cu privire la faptul că sistemul românesc de încadrare în condiții deosebite de muncă, în măsura în care servește la acordarea de beneficii de pensie și de concediu suplimentar, rămâne o chestiune de drept național și că Directiva 89/391 nu conferă lucrătorilor un drept, opozabil statului sau angajatorului, de a obține prin acțiune în instanță această încadrare pentru a primi beneficii de pensie sau concediu suplimentar. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Interviu Acordurile de neangajare: Cum afectează acestea angajații, când vorbim de practici neconcurențiale și ce măsuri (nu) ar trebui luate de angajatori

Acordurile de tip no-poach sunt înțelegeri, explicite sau tacite, prin care companiile concurente convin să nu își recruteze sau angajeze reciproc salariații, putând lua inclusiv forma unor înțelegeri informale între manageri sau clauze ascunse în contracte comerciale. Considerate practici anticoncurențiale de Comisia Europeană, acestea pot fi sancționate cu amenzi substanțiale. Impactul asupra angajaților este semnificativ: limitează evoluția salariilor, reduce mobilitatea profesională și afectează dezvoltarea carierei. Despre acordurile de no-poach am discutat mai multe în interviul de azi cu Andreea Manolache, Managing Partner la Manolache, Lincaru și Asociații SCA. Citește articolul

ACCES PREMIUM

SSM - avantaj prin siguranță

Lucrătorii în vârstă și SSM: Provocări specifice și bune practici pentru menținerea capacității de muncă și valorificarea experienței

Pe măsură ce speranța de viață crește și vârsta de pensionare se decalează, forța de muncă din România și din întreaga Europă trece printr-o transformare demografică majoră, îmbătrânirea. Acest fenomen aduce în prim-plan o discuție esențială în domeniul securității și sănătății în muncă (SSM), iar abordarea corectă nu este despre a privi lucrătorii în vârstă ca pe o problemă, ci despre a crea un mediu de lucru incluziv, care reușește să mențină capacitatea de muncă a tuturor angajaților și să valorifice imensa experiență pe care o aduc seniorii din cadrul echipei. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Concedierea colectivă și miza uriașă a unei notificări. De ce „reparațiile” procedurale nu sunt permise în cazul concedierilor colective, potrivit unei decizii a CJUE

În contextul sensibil al concedierilor colective, rigorile procedurale nu sunt simple formalități birocratice, ci garanții fundamentale menite să ofere un minim de protecție socială și predictibilitate. O recentă hotărâre a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a reconfirmat acest aspect. Decizia, deși pornită de la o situație din Germania, are implicații directe și concrete pentru orice angajator din România care ia în considerare o restructurare, stabilește că omisiunile procedurale nu pot fi „reparate” ulterior. Citește articolul

ACCES PREMIUM

CJUE: Un judecător ce îndeplinește sarcinile unui post vacant în instanța în care activează, în plus față de cele ale postului său, nu are dreptul la o compensație în mod necesar financiară

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a pronunțat azi o hotărâre importantă pentru dezbaterea privind statutul și remunerarea judecătorilor din România. Miza nu a fost doar plata unor ore suplimentare, ci întrebarea dacă regimul românesc de compensare exclusiv cu timp liber în cazul acestora – fără opțiunea subsidiară a compensării în bani a muncii suplimentare – poate afecta independența judecătorilor, astfel cum este ea protejată de dreptul UE. Citește articolul

ACCES PREMIUM

UPDATE Deputații au decis: Mai mulți interni ce pot fi aduși în firmă și libere plătite pentru odihnă. Prima pentru angajarea internilor NU va crește însă

O propunere legislativă pentru modificarea Legii privind internshipul, înregistrată la Parlament la final de 2023 și adoptată miercuri la votul final în Parlament, prevede posibilitatea de a aduce de două ori mai mulți interni în companie și o simplificare majoră a listei de documente pe care trebuie să o depună angajatorii pentru a primi indemnizația acordată de stat pentru fiecare internship transformat în contract de muncă pe minimum 24 de luni. Deși proiectul prevedea inițial și actualizarea sumei respective, deputații au decis că nu e cazul să angajeze cheltuieli suplimentare la bugetul statului. Citește articolul

ACCES PREMIUM

UPDATE Directiva europeană privind salariul minim adecvat a fost validată, în cea mai mare parte, de CJUE. Ce porțiuni au fost anulate și cum afectează asta statele care au transpus-o

Pe 18 ianuarie 2023, Regatul Danemarcei a introdus o acțiune la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) împotriva Parlamentului European și a Consiliului Uniunii Europene, solicitând anularea Directivei (UE) 2022/2041, care reglementează salariile minime adecvate în Uniunea Europeană. Această cerere a fost formulată în contextul unei dispute legate de competențele Uniunii Europene în stabilirea normelor privind salariile. Decizia Marii Camere a CJUE a venit marțea aceasta - directiva rămâne în vigoare, iar statele membre care au transpus-o (inclusiv România) rămân obligate să-i aplice ansamblul – mai puțin pasajele anulate prin hotărârea Curții. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Timpul „de gardă” sau „on-call” este timp de muncă? Ce trebuie să reținem dintr-o recentă decizie CJUE

Diferența dintre timpul de lucru și timpul de repaus reprezintă una dintre pietrele de temelie ale dreptului muncii, fiind esențială pentru protecția securității și sănătății lucrătorilor. O recentă hotărâre a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) aduce clarificări cu privire la ceea ce constituie „timp de lucru”, în special în situațiile de gardă sau permanență. Deși speța se referă la un magistrat din Croația, principiile stabilite de Curte au implicații profunde și directe asupra pieței muncii din România, vizând orice angajator care utilizează forme de „gardă la domiciliu” sau „on-call”, de la medici și personal IT, la personalul de mentenanță și nu numai. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Proiect: Angajatorii care încadrează mame cu minimum trei copii ar putea primi un stimulent de 2.250 lei

Angajatorii care angajează mame cu cel puțin trei copii sau persoane care au executat pedepse privative de libertate ar putea beneficia de un stimulent lunar de 2.250 de lei, potrivit unui proiect de lege emis recent de Ministerul Muncii. Citește articolul