Relații de muncă & Asigurări sociale

ACCES PREMIUM

Jurisprudență utilă

Dacă angajatorul nu-mi dă voie să ies din unitate în timpul pauzei de masă înseamnă că aceasta poate fi considerată timp de lucru?

Imposibilitatea de a pleca din unitate în timpul pauzei de masă nu constituie un motiv suficient pentru a considera această perioadă ca fiind timp de lucru suplimentar, potrivit unei instanțe. Pauza de masă rămâne un drept al salariatului, care nu poate fi inclusă în durata zilnică normală a timpului de muncă decât în cazuri excepționale, clar stipulate în contractul colectiv de muncă sau regulamentul intern. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Riscurile muncii la înălțime și principalele recomandări de SSM

Munca la înălțime este o condiție de muncă deosebită care implică riscuri semnificative pentru lucrători, iar căderile de la înălțime, în special în domeniul construcțiilor, rămân una dintre principalele cauze ale accidentelor de muncă. Pentru a preveni accidentele și a asigura siguranța angajaților, este esențial să se respecte și să se aplice reglementările de securitate și sănătate în muncă în vigoare. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Salariile minime majorate după 24 de luni vor trebui să crească peste nivelul de 3.700 de lei, de la 1 iulie?

Cu un nou salariu minim brut de la 1 iulie și un beneficiu de netaxare cu 50% mai mare, trebuie să ne uităm și la situația acelor angajați cărora le-au crescut salariile minime în ultimele câteva luni, ca urmare a prevederilor privind „salariile minime istorice” din Codul muncii. Celor cu salarii astfel majorate și care nu se situează acum dincolo de 3.700 de lei, angajatorii ar trebui negocieze cu lucrătorii să le majoreze salariile peste acest nivel, de la 1 iulie, sau e suficient să le crească la noul nivel minim garantat în plată? Cu noul beneficiu de netaxare în calcul și cu dezideratul de a nu crește salarii brute care să antameze diminuări ale netului, angajatorii sunt puși, iarăși, în fața unor calcule mult prea dificile decât ar fi fost necesar. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Muncă sigură și sănătoasă în era digitală: Automatizarea sarcinilor și impactul asupra SSM

Inteligența artificială și robotica avansată transformă mediul de lucru, aducând atât beneficii cât și provocări pentru sănătatea și securitatea în muncă (SSM). La locurile de muncă din UE se folosesc din ce în ce mai mult robotica avansată și inteligența artificială în automatizarea sarcinilor. Ele oferă lucrătorilor avantajul de a putea delega activitățile banale și riscante în favoarea unei mai bune securități și a dezvoltării competențelor, dar prezintă neajunsuri ca, de exemplu dependența excesivă, pierderea autonomiei și nevoia unei formări adecvate, potrivit Agenției Europeane pentru Securitate și Sănătate în Muncă (AESSM). Citește articolul

ACCES PREMIUM

UPDATE Modificări la regimul muncii de noapte. Șapte aspecte esențiale

Atunci când discutăm despre munca de noapte nu ar trebui să avem în vedere exclusiv consecințele asupra sănătății și securității în muncă, ci și faptul că, deși sunt prevăzute reguli pentru asigurarea unor perioade de repaus corespunzătoare, acestea nu sunt de natură să asigure și echilibrul familial și social. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Reglementarea limitei de decontare a ochelarilor pentru bugetari nu înseamnă că aceștia vor primi automat niște sume de bani

Chiar dacă avem o sumă prevăzută expres într-o ordonanță, nu ne putem aștepta ca în următoarele luni să aibă loc decontări necondiționate către toți angajații de la stat care lucrează cu ecrane de vizualizare. În primul rând, achiziția de ochelari de vedere sau lentile de contact de către bugetari va trebui bazată pe o recomandare medicală care constată nevoia de a purta acele dispozitive sau de a cumpăra altele pentru că cele actuale nu mai sunt utile, iar nu pe un consult optometric. Procedura de decontare însă va trebui reglementată până spre finele lunii viitoare. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Jurisprudență utilă

Când angajatul își dă demisia și pleacă de pe o zi pe alta pentru că nu a primit mărirea de salariu promisă. Dreptul la demisia fără preaviz

Salariatul poate demisiona fără preaviz dacă angajatorul nu își îndeplinește obligațiile asumate prin contractul individual de muncă - vorbim de o excepție legală de la obligația de a respecta preavizul de către cel care își dă demisia. Uneori, salariatul are o apreciere mult prea subiectivă și chiar incorectă asupra ideii de neîndeplinire a obligațiilor de către angajator - ideea centrală e că e vorba de obligații contractuale, iar nu de promisiuni sau beneficii care nu au fost prinse niciodată într-o înțelegere bilaterală. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Realități de pe piața muncii

Podcast Numirea unui responsabil în companie: varianta ieftină care costă, de fapt, foarte mult

Deși atribuirea unui rol, ca urmare a intervenției unei obligații legale, unei persoane care există deja în companie pare varianta cea mai ieftină și simplă pentru angajator, costul unor numiri contrare legii poate fi unul destul de mare, mai ales dacă se ajunge la un conflict de muncă. În loc să angajeze un nou lucrător care să încalțe pantofii noului responsabil cerut de lege, angajatorul care pune atribuții în plus în spinarea unui angajat existent riscă să încalce prevederile ce țin de modificarea contractelor, de timpul de muncă și de repaus, reglementarea muncii suplimentare, mai ales atunci când angajatul aproape că nu are niciun cuvânt de spus cu privire la noile sarcini. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Realități de pe piața muncii

Deși convenisem pentru cash, angajatorul ne-a cerut să ne facem crypto wallet pentru plata salarială

Legislația din România nu permite plata salarială în altă monedă decât leul, iar metodele de plată uzuale sunt fie numerarul, fie plata pe card. În acest context, un angajat nu poate fi pus în situația de a se trezi plătit într-un mod la care nu doar că nu a achiesat, dar care nici măcar nu e permis de lege și care i-ar oferi toate premisele unui salariu cu valoare instabilă. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Cum poate fi anulată o decizie de concediere pentru că ai motivat-o prea expeditiv

Cerința din Codul muncii privind arătarea motivelor de concediere în cuprinsul deciziei nu e îndeplinită atunci când angajatorul folosește formulări vagi sau generice, de tipul „restrângerea activității”, „dificultăți economice” sau chiar simpla indicare a unor prevederi legale. Ca atare, chiar dacă obiectiv angajatorul e nevoit să facă unele restructurări, e necesar să se acorde atenție cuprinsului necesar al deciziilor de concediere. Citește articolul