ACCES PREMIUM
Procesul obținerii formularului A1 poate dura uneori extrem de mult, ceea ce afectează grav activitatea companiilor, generând întârzieri în mobilizarea angajaților, riscuri de sancțiuni în statele europene unde se detașează și probleme financiare prin dublarea contribuțiilor. Refuzurile adesea arbitrare ale autorităților române complică și mai mult situația, în special pentru sectoare precum construcțiile, transportul și IT-ul. Comunicarea cu CNPP este marcată de dificultăți, iar companiile se confruntă cu lipsa de transparență și răspunsuri întârziate, uneori ajungându-se la rezilierea contractelor cu partenerii de afaceri. Gabriela Pleșa, expert în mobilitate globală, a discutat cu avocatnet.ro despre dificultățile întâmpinate de angajații români în obținerea formularului.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Angajatorii care doresc să încadreze în muncă cetățeni străini trebuie, de regulă, să obțină avizul de muncă, însă legislația prevede mai multe excepții de la această obligație. Un consilier juridic ne-a explicat care sunt categoriile de străini exceptați de la obligativitatea avizului și ce recomandări practice trebuie să aibă în vedere angajatorii care își doresc să angajeze astfel de persoane fără a parcurge întreaga procedură administrativă.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Jurisprudență utilă
Câți dintre noi nu au fost puși în situația de a semna rapid un document, poate sub presiunea momentului sau din prea multă încredere, fără a-i citi fiecare rând? În relațiile de muncă (și nu numai), o astfel de grabă sau neglijență poate avea consecințe serioase, iar o decizie recentă a Curții de Apel București ne arată cum o încetare a contractului individual de muncă (CIM) prin „acordul părților”, bazată pe o semnătură, a fost anulată datorită unei probe „surpriză”: o înregistrare audio. Dar, la fel de important, ne învață și că propria lipsă de vigilență ne poate costa, chiar și atunci când avem, parțial, dreptate. Citește articolul
ACCES PREMIUM
Timpul de muncă și timpul de odihnă, de la A la Z
Pe lângă concediul anual de odihnă, legislația muncii din România recunoaște și reglementează o serie de alte situații în care salariații au dreptul să absenteze de la locul de muncă, fie pentru motive medicale, familiale, de dezvoltare profesională sau evenimente speciale. Aceste prevederi completează tabloul drepturilor la timp liber și protecție socială. Citește articolul
ACCES PREMIUM
Pentru a putea angaja legal cetățeni străini în România, companiile trebuie să urmeze o procedură administrativă clară, reglementată de mai multe acte normative. De la obținerea avizului de muncă și echivalarea diplomelor de studii, până la semnarea contractului individual de muncă și solicitarea permisului de ședere, fiecare etapă presupune documente specifice și termene care trebuie respectate. Un consilier juridic ne-a explicat care sunt primii pașii în acest sens, ce obligații revin angajatorilor și ce taxe trebuie achitate în acest proces.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Proiect
Ministerul Muncii a pus recent în dezbatere un proiect de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea Planului de acțiune 2025-2030, destinat promovării negocierilor colective, care va implementa un plan care include cinci direcții principale: promovarea negocierii colective, consolidarea asistenței administrative, suport pentru negocierile sectoriale, încurajarea negocierilor la nivel de unitate și întărirea capacității instituționale. De asemenea, organizațiile care refuză să participe la dialogul social sectorial pot pierde legitimitatea de a participa la nivel național, iar Inspecția Muncii va beneficia de creșteri de personal și formare profesională, pentru a sprijini mai eficient acest demers.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Jurisprudență utilă
Într-un litigiu de muncă recent finalizat la Tribunalul București, un fost angajat a fost obligat să restituie angajatorului său o sumă considerabilă pe care o primise inițial cu titlu de sporuri salariale. Cazul ilustrează consecințele modificării unei hotărâri judecătorești în căile de atac și principiul restituirii plăților nedatorate. Citește articolul
ACCES PREMIUM
Timpul de muncă și timpul de odihnă, de la A la Z
Concediul de odihnă anual plătit reprezintă un drept fundamental garantat tuturor salariaților, care nu poate face obiectul renunțării sau limitării. Durata minimă legală este de 20 de zile lucrătoare, putând fi suplimentată la nivel contractual. Salariatul este obligat să efectueze concediul „în natură”, nefiind permisă compensarea în bani decât la încetarea contractului, atunci când există zile de concediu rămase. Pentru perioade fracționate de muncă, inclusiv perioada de probă, durata concediului se calculează proporțional cu timpul efectiv lucrat - altfel spus, dreptul se dobândește puțin câte puțin.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Timpul de muncă și timpul de odihnă, de la A la Z
Când se apropie o minivacanță prilejuită de o sărbătoare legală, ca de fiecare dată, discuțiile se împart: angajații își fac planuri de relaxare, în timp ce unii angajatori poate se gândesc la termene limită și la continuitatea producției. Dar dincolo de bucuria unui liber „picat” în timpul săptămânii, v-ați întrebat vreodată de ce a simțit legiuitorul nevoia să impună aceste zile nelucrătoare prin lege? Este doar un cadou periodic sau există rațiuni mai adânci în spatele acestei obligații? Răspunsul scurt este că da, există motive solide, iar ele sunt ancorate în însăși esența protecției drepturilor salariaților, dar este și legat de eficiența angajatorilor.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Există argumente solide pentru a susține că, deși legislația prevede explicit interdicția utilizării imaginilor captate în scopul evaluării profesionale a cadrelor didactice, riscul folosirii improprii și contrare scopului declarat al monitorizării video în școli nu poate fi exclus în totalitate.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Simona Voiculescu 
Cristina Iacob 
Dan Năstase 
