ACCES GRATUIT

Zilele de concediu fără plată: Când și cum se pot acorda

Concediul fără plată reprezintă un drept al angajaților, acordat pentru formare profesională sau rezolvarea unor nevoi personale. Codul Muncii nu impune o limită de zile, aceasta fiind stabilită prin contractul colectiv sau regulamentul intern. Bugetarii au reglementări speciale, beneficiind de un termen maxim de 90 de zile lucrătoare pe an pentru situații precum examenele sau îngrijirea unui membru al familiei. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Angajații rămân asigurați la sănătate și pe perioada concediului fără plată, dar nu și dacă acesta durează mai mult de trei luni

Concediul fără plată reprezintă o perioadă de întrerupere a activității profesionale, solicitată de către angajat, în vederea rezolvării unor situații personale. Deși întreruperea activității profesionale presupune implicit și întreruperea contribuțiilor la sistemul de asigurări sociale de sănătate, salariații au dreptul de a beneficia de calitatea de asigurați la sănătate pentru o perioadă de încă trei luni de la întreruperea raporturilor de muncă. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Acordarea unui concediu sabatic - condiții, limitări, avantaje și dezavantaje

Concediul sabatic este o perioadă prelungită de pauză de la locul de muncă, de obicei fără vreun fel de plată, care permite angajaților să se dedice dezvoltării personale, profesionale sau, pur și simplu, să își reîncarce bateriile. Această practică devine din ce în ce mai populară în companiile moderne care înțeleg importanța echilibrului dintre viața personală și cea profesională. Companiile care doresc să ofere atare beneficii trebuie să ia în calcul anumite limitări legale legate de „statusul” contractului de muncă, eventualele plăți pe care le aprobă pentru perioada de absență a angajatului, aplicarea nediscriminatorie a beneficiului și stabilirea clară a condițiilor de acordare. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Realități de pe piața muncii

Angajatorul mi-a refuzat concediul de formare profesională pe motiv că studiile nu au legătură cu postul. Concediul poate fi cerut pentru susținerea unui examen de diplomă?

Pornind de la dispozițiile imperative ale Codului muncii, respectiv dreptul tuturor salariaților de acces la programe de formare profesională, obligația angajatorului de a acorda salariaților toate drepturile ce decurg din lege, contractul colectiv de muncă (CCM) și/sau cel individual (CIM), obligația acestuia de a asigura periodic, din inițiativa și pe cheltuiala sa, participarea salariaților la un program de formare profesională, legiuitorul a stabilit și că nerespectarea acestui drept dă posibilitatea salariatului de a beneficia de un concediu pentru formare profesională plătit. În momentul când angajatul ajunge să ceară acest concediu, vorbim deja de neîndeplinirea de către angajator a unei obligații care-i incumbă în Codul muncii. Refuzul concediului de formare nu poate fi motivat prin faptul că studiile urmate de angajat nu au legătură cu postul ocupat? Dar dacă concediul, de fapt, e cerut pentru susținerea unei dizertații? Citește articolul

ACCES PREMIUM

Reminder Trei categorii de zile libere pentru situații deosebite la care au dreptul angajații în 2024 și care nu trebuie confundate

Angajații au dreptul la zile libere pentru evenimente familiale importante plăcute (nunți) sau neplăcute (înmormântări), au dreptul la zile libere pentru urgențe familiale, adică tot niște evenimente neplăcute, dar au dreptul să ceară liber și pentru rezolvarea altor situații personale. Vorbim de drepturi diferite și de reguli diferite de acordare a lor, așa că e important să le deosebim între ele. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Concediul medical întrerupe concediul de odihnă, dar și pe cel fără plată

În Codul muncii, dar și în ordonanța concediilor medicale, este specificat expres că medicalul întrerupe concediul de odihnă, dar și pe cel fără plată. Regula este importantă din două perspective: aceea a indemnizației de concediu medical, de care angajatul nu poate fi lipsit, dar și din perspectiva reluării, ulterior, conform unei programări convenite, a concediului care a fost întrerupt de medical. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Profesorii pot cere, o dată la zece ani, un an sabatic, având postul garantat la întoarcere și fără să piardă la vechime

Dreptul profesorilor din învățământul preuniversitar de a beneficia, la fiecare zece ani, de un concediu fără plată pe durata unui an şcolar, postul deținut urmând să le fie rezervat în toată această perioadă, a fost păstrat în noua lege a educației preuniversitare în condiții aproape similare cu cele din legea veche. Practic, profesorii pot beneficia, doar cu acordul școlii unde-și desfășoară activitatea, de un an sabatic, respectiv de o pauză profesională mai lungă, în care să se dedice unor proiecte în afara școlii sau pasiunilor - iar asta, fără să piardă vechimea pentru anul respectiv. Citește articolul

ACCES PREMIUM

În lipsa unui acord, angajatorul nu-l poate aduce la muncă pe angajatul în concediu pentru rezolvarea unor probleme personale

Salariații au dreptul la concedii fără plată pentru a-și rezolva situații personale, dar astfel de concedii trebuie aprobate și de angajator. În lipsa totală a unor prevederi în regulamentul intern sau în contractul colectiv cu privire la durata maximă a unor astfel de concedii ori a altor condiții de acordare, părțile se înțeleg asupra tuturor acestor aspecte de la caz la caz. Pentru că vorbim de un caz de suspendare a contractului de muncă prin acordul părților, angajatorul nu ar putea să decidă de unul singur reactivarea contractului înainte de termen. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Conceptul de „furlough” poate fi aplicat în piața muncii din România? Ce soluții legale au angajatorii care vor să-și păstreze lucrătorii și dincolo de perioadele dificile

Oricare ar fi „nevoia specială” a angajatorului, ideea suspendării contractului de muncă și a punerii „pe liber” a angajaților o perioadă de timp, fără un venit pentru aceștia din urmă, nu este permisă de Codul muncii din România. Deși angajatorii se pot regăsi oricând, obiectiv vorbind, în situația de a reduce volumul de activitate sau de a întrerupe cu totul activitatea, salariații sunt protejați de legea română. În funcție de situația în care se află, de cât estimează că va dura, angajatorul are la dispoziție nu una, ci mai multe măsuri legale.
Citește articolul

ACCES PREMIUM

Câteva lucruri despre obiceiul concediilor impuse de angajatori pe perioadele cu activitate redusă - ce nu e legal și care sunt soluțiile

Deși Codul muncii este clar în privința concediilor, atât de odihnă, cât și fără plată, când și cum se iau, cine și ce decide, uneori, acestea fie sunt confundate, fie reglementările aferente sunt tratate ca „detalii nesemnificative” în cadrul relațiilor de muncă, iar ceea ce pare că se întâmplă în practică uneori nu are nicio legătură cu ce impun dispozițiile legale. Vorbim, în particular, de acele abordări ale angajatorilor de tipul „trimit angajații în concediu” atunci când activitatea este mai redusă. Citește articolul