ACCES PREMIUM
„De săptămâna viitoare veniți doar câte trei zile la muncă, restul zilelor intrați în fără plată.” Concediul fără plată nu poate fi impus salariaților, dar practica ne arată că asta se întâmplă frecvent. Nicio dificultate financiară sau o altă problemă a angajatorului nu poate justifica concediul fără plată. Similar, reducerea normelor de muncă și a salariilor nu se poate face în mod unilateral. În pofida dificultăților financiare, angajatorii nu au libertatea de a lua astfel de măsuri, care îi prejudiciază pe angajați în privința veniturilor stabilite la nivelul contractual.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Puși de cele mai multe ori în fața faptului împlinit, mulți candidați ajung să semneze o dată cu ceea ce cred că este un contract de muncă legal, o serie de documente, declarații sau cereri care fie sunt abuzive, fie nu sunt legale. Pentru a atrage atenția asupra unor practici în afara legii pe care le pot avea unii angajatori, prezentăm cele mai importante documente care
nu trebuie semnate înainte de a te angaja:
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Numărul tot mai mare de îmbolnăviri cu virusul SARS-CoV-2 a dus și va duce la închiderea a tot mai multe clase de școală sau grupe de grădiniță ori creșă. În aceste condiții, prezentăm ce soluții au la îndemână părinții care sunt salariați pentru a avea grijă de copiii lor.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Concediul de odihnă are o durată minimă de 20 de zile lucrătoare pe durata unui an și se acordă salariaților indiferent dacă programul lor este de opt ore, patru ore sau chiar mai puțin. Dacă concediile medicale se consideră activitate prestată în interesul angajatorului, nu același lucru este valabil pentru perioada în care salariatul s-a aflat în concediu fără plată.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Sunt unele firme care între Crăciun și Revelion nu au suficientă activitate sau nu primesc comenzi - ori le primesc în număr foarte mic - încât să poată susține cheltuielile de menținere a firmei deschise. În situația în care activitatea se întrerupe parțial sau total în această perioadă, angajatorii au mai multe soluții la îndemână pentru a nu-și mai chema salariații la muncă.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
În situația în care salariatul care se află în concediu fără plată (răstimp în care contractul de muncă este suspendat) primește un certificat de concediu medical, legislația spune că primul concediu se întrerupe și prevalează incapacitatea temporară de muncă. Totuși, această regulă nu este valabilă în alte situații în care contractul de muncă este suspendat, cum ar fi cel în care salariatul se află în concediul de creștere a copilului sau concediul paternal.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Deși poate părea relativ simplă, chestiunea suspendării contractelor de muncă nu e chiar un subiect ușor din Codul muncii. Cu atât mai mult cu cât aplicarea incorectă a legii poate fi extrem de dezavantajoasă, în primă fază, pentru salariat, dar și pentru angajator, ulterior, când face obiectul unei verificări a autorităților. E cazul suspendării contractelor în cazul concediilor fără plată. Angajatorii se folosesc adesea de acest tip de concediu pentru că le permită să-l păstreze „agățat” pe angajat, dar să nici nu-l plătească pe perioada cât acesta nu vine la muncă. Ceea ce ignoră, de multe ori, firmele e că concediul fără plată nu e din inițiativa angajatorului, ci a angajatului, iar cel dintâi poate să refuze cererea. De aceea, e cazul să ne mai uităm o dată asupra situațiilor de suspendare a contractelor de muncă, întrucât, de cele mai multe ori, se impune aplicarea unui alt tip de suspendare:
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Salariații au dreptul la concedii fără plată fie pentru a-și rezolva situații personale, fie pentru studii ori formare profesională, potrivit Codului muncii. Legislația nu prevede o limitare a perioadei în care un salariat stă în concediu fără plată, ci lasă această chestiune la latitudinea părților. Pe de altă parte, el nu poate fi impus de către angajator, așa cum se întâmplă adesea în practică, iar rechemarea la muncă se face doar cu o condiție.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Indiferent în ce domeniu lucrează, salariații din România au dreptul de a-și diversifica periodic competențele prin participarea la programe de formare profesională. În Codul muncii și în Ordonanța Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulților este prevăzută obligația firmelor ca, o dată la doi ani în cazul celor care au cel puțin 21 de salariați, sau o dată la trei ani în cazul celor cu mai puțin de 21 de angajați, să asigure participarea acestora la o formă de pregătire profesională, cu scoatere din activitate și pe cheltuiala lor. În practică, din diverse motive, această obligație nu este întotdeauna respectată.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Pe viitor, ar putea apărea noi variante cu privire la munca flexibilă a salariaților, precum programul de lucru comprimat sau munca în regim de gardă, se arată într-un proiect de lege adoptat tacit luni de Senat. Pentru asta, angajatul și angajatorul vor trebui să semneze un contract în care să fie trecute numărul de ore pe care trebuie să le presteze salariatul într-o lună. De asemenea, ar putea apărea noi situații în care să se acorde concediu fără plată.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Simona Voiculescu 
Lucia Tozaru 
Dan Năstase 
Manuela Rasina 
avocatnet.ro