Concediul fără plată reprezintă un drept al angajaților, acordat pentru formare profesională sau rezolvarea unor nevoi personale. Codul Muncii nu impune o limită de zile, aceasta fiind stabilită prin contractul colectiv sau regulamentul intern. Bugetarii au reglementări speciale, beneficiind de un termen maxim de 90 de zile lucrătoare pe an pentru situații precum examenele sau îngrijirea unui membru al familiei. Citește articolul
Salariații au dreptul la concedii fără plată fie pentru a-și rezolva situații personale, fie pentru studii ori formare profesională, potrivit Codului muncii. Legislația nu prevede o limitare a perioadei în care un salariat stă în concediu fără plată, ci lasă această chestiune la latitudinea părților. Pe de altă parte, el nu poate fi impus de către angajator, așa cum se întâmplă adesea în practică, iar rechemarea la muncă se face doar cu o condiție. Citește articolul
Când salariații cer concediu fără plată pentru probleme personale nu beneficiază de luarea în considerare a acelor zile la calculul vechimii în muncă. Cum nu câștigă bani, în perioada concediului respectiv, nu se mai pune nici problema impozitului și a contribuțiilor. Dacă se decide suspendarea contractului de muncă pentru perioada concediului fără plată, angajatorii trebuie să se preocupe, în principal, să transmită informațiile la timp în Revisal. Citește articolul