Conform Codului Muncii, toți salariații au dreptul la concediu fără plată pentru rezolvarea unor nevoi personale. Durata maximă a acestui concediu și definiția exactă a ceea ce ar putea să însemne „nevoi personale" sunt stabilite prin contractul colectiv de muncă sau prin regulamentul intern al angajatorului.
„Pentru rezolvarea unor situații personale salariații au dreptul la concedii fără plată”, se arată în actul normativ.
Important! Concediul fără plată nu trebuie confundat cu absențele nemotivate de la muncă. În cazul concediului fără plată, este vorba despre o cerere formală a angajatului pentru a rezolva situații personale, aprobată de angajator. În schimb, absențele nemotivate reprezintă o abatere disciplinară care poate atrage sancțiuni.
Cât despre concediul fără plată pentru formarea profesională, acesta se acordă la cererea salariatului, care trebuie să să informeze angajatorul cu cel puțin o lună înainte.
Cererea trebuie să includă:
- detalii despre data începerii;
- domeniul și durata formării;
- denumirea instituției de învățământ.
Atenție! Angajatorul poate respinge solicitarea salariatului numai dacă absența salariatului ar prejudicia grav desfășurarea activității.
De asemenea, efectuarea concediului fără plată pentru formare profesională se poate realiza și fracționat în cursul unui an calendaristic, pentru susținerea examenelor de absolvire a unor forme de învățământ sau pentru susținerea examenelor de promovare în anul următor în cadrul instituțiilor de învățământ superior.
Salariații trebuie să știe că pot solicita suspendarea contractului individual de muncă, cu acordul angajatorului, pentru concedii fără plată destinate studiilor sau rezolvării unor interese personale.
Codul Muncii nu impune o limită pentru durata concediului fără plată, fie că este acordat pentru nevoi personale sau pentru formare profesională. Durata acestuia trebuie specificată în contractul colectiv de muncă, dacă există, sau în regulamentul intern al angajatorului.
Un detaliu esențial de reținut este că zilele de concediu fără plată nu se includ în vechimea în muncă. Totuși, o excepție o reprezintă concediile fără plată pentru formare profesională, acordate conform prevederilor din Codul Muncii.
Citește și: Zilele de concediu de odihnă rămase de anul acesta pot fi luate până la jumătatea lui 2026
Bugetarii beneficiază de o reglementare mai detaliată în privința concediilor fără plată.
Conform HG nr. 250/1992, „salariații din administrația publică, din regiile autonome cu specific deosebit și din unitățile bugetare au dreptul la concedii fără plată, a căror durată însumată nu poate depăși 90 de zile lucrătoare anual, pentru rezolvarea următoarelor situații personale:
- susținerea examenului de bacalaureat, a examenului de admitere în instituțiile de învățământ superior, curs seral sau fără frecvență, a examenelor de an universitar, cât și a examenului de diplomă, pentru salariații care urmează o formă de învățământ superior, curs seral sau fără frecvență;
- susținerea examenului de admitere la doctorat, a examenelor de doctorat sau a tezei de doctorat, în cazul salariaților care nu beneficiază de burse de doctorat;
- prezentarea la concurs în vederea ocupării unui post în altă unitate."
Astfel, durata maximă de 90 de zile lucrătoare este aplicabilă pentru situațiile personale enumerate mai sus.
Pe lângă acestea, există și alte cazuri în care se poate acorda concediu fără plată, cum ar fi: îngrijirea unui copil bolnav de peste trei ani, tratament medical în străinătate (în lipsa dreptului la indemnizație pentru incapacitate temporară de muncă), sau însoțirea soțului, soției ori a unei rude apropiate la tratament în străinătate.
Aceeași HG mai prevede că se pot acorda bugetarilor concedii fără plată și pentru alte interese personale decât cele de mai sus, pe duratele stabilite prin acordul părților.
Comentarii articol (0)