ACCES PREMIUM
De ce premium?
Concediu fără plată: Cum afectează această perioadă zilele de odihnă disponibile?
Concediul de odihnă are o durată minimă de 20 de zile lucrătoare pe durata unui an și se acordă salariaților indiferent dacă programul lor este de opt ore, patru ore sau chiar mai puțin. Dacă concediile medicale se consideră activitate prestată în interesul angajatorului, nu același lucru este valabil pentru perioada în care salariatul s-a aflat în concediu fără plată.
Articolul continuă mai jos
Orice salariat - fie că lucrează la stat, fie că lucrează la privat - are dreptul la un concediu de odihnă (CO) anual, de minim 20 de zile lucrătoare. Acest concediu se acordă separat de zilele de sărbătoare legală, de zilele de repaus săptămânal și chiar de zilele libere luate pentru
evenimente familiale deosebite.
Aceste zile de odihnă
se acordă proporțional cu zilele prestate, iar la stabilirea duratei concediului anual perioadele de incapacitate de muncă și cele aferente concediului de maternitate, concediului de risc maternal și concediului pnentru îngrijirea copilului bolnav se consideră perioade de activitate prestată, așa cum este prevăzut de Codul muncii.
Deși atât pentru concediile medicale, cât și pentru concediul fără plată se operează o suspendarea a contractului de muncă, în cel de-al doilea caz nu poate fi vorba de prestarea unei activități în interesul angajatorului, deci perioada petrecută nu poate fi luată în calcul la stabilirea zilele de odihnă. De exemplu, dacă un salariat își ia o lună concediu fără plată în decursul unui an calendaristic, numărul total de zile de odihnă va fi reprezentat de rezultatul dintre 20 (numărul minim de zile de CO) - 1,7 (ce reprezintă zilele de CO aferente unei luni).
"Concediul de odihnă se acordă, de regulă, pentru refacerea capacității de muncă în urma activității prestate în cursul unui an calendaristic. (…) Din lectura art. 145 alin. 4 (din Codul muncii, n.red.) se desprinde faptul că perioadele de incapacitate temporară de muncă și cele aferente concediului de maternitate, concediului de risc maternal și concediului pentru îngrijirea copilului bolnav se consideră perioade de activitate prestată. De aici se poate deduce că alte perioade în care nu se prestează activitate nu se consideră activitate prestată, ceea ce duce la diminuarea proporțională a duratei concediului de odihnă. Cu toate acestea, părțile pot conveni ca salariatul să beneficieze de întreaga durată a concediului de odihnă așa cum este prevăzut în contractul individual de muncă", au explicat cei de la Inspecția Muncii, într-un răspuns transmis redacției noastre,
în urmă cu ceva timp.
Astfel, numărul total de zile de odihnă disponibil anual este redus de concediul fără plată,
perioada de șomaj tehnic sau cea în care
salariatul-părinte a beneficiat de zile libere plătite în timpul școlii online.
Citește și: Zilele de odihnă în plus în funcție de vechime: În ce documente de muncă trebuie să fie prezente
--
Acest material este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale, conform
termenilor și condițiilor de furnizare a serviciilor avocatnet.ro. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi o solicitare pe adresa
office@avocatnet.ro.