După cum scrie în Legea nr. 19/2020, părinții au dreptul să ceară zile libere plătite angajatorilor, dacă se închid școlile și copiii nu mai pot merge la cursuri. Fără a intra în condițiile acordării acestor libere plătite (care se vor acorda și cu alte ocazii când se închide excepțional o școală, nu doar în contextul actualei epidemii - și din cauze meteorologice, de pildă), care sunt oricum binecunoscute deja celor vizați, trebuie să punctăm un lucru: nu există nicio excepție, nicio referire în această lege cu privire la considerarea lor, pentru stabilirea concediului de odihnă, ca activitate prestată.
Așa cum spuneam, cei de la IM ne-au explicat că șomajul tehnic afectează dreptul general prevăzut de Codul muncii la concediu de odihnă pentru că șomajul tehnic nu presupune activitate prestată, or acordarea concediului de odihnă în funcție de prestarea efectivă a unei activități se face (desigur, părțile pot stabili altceva, dar aceasta e deja o situație excepțională).
IM a reamintit că există în Codul muncii câteva excepții - perioade când angajatul nu prestează efectiv activitate, iar asta nu afectează cu nimic dreptul la un concediu de odihnă anual, de 20 de zile lucrătoare. Excepțiile sunt:
- perioadele de incapacitate temporară de muncă;
- concediul de maternitate;
- concediul de risc maternal;
- concediul pentru îngrijirea copilului bolnav.
Toate aceste perioade se consideră perioade de activitate prestată. Dar excepțiile, în general, așa cum punctează și IM, sunt de strictă interpretare și aplicare - nu se extind.
"Concediul de odihnă se acordă, de regulă, pentru refacerea capacității de muncă în urma activității prestate în cursul unui an calendaristic (...) din lectura art. 145 alin. 4 se desprinde faptul că perioadele de incapacitate temporară de muncă și cele aferente concediului de maternitate, concediului de risc maternal și concediului pentru îngrijirea copilului bolnav se consideră perioade de activitate prestată. De aici se poate deduce că alte perioade în care nu se prestează activitate nu se consideră activitate prestată, ceea ce duce la diminuarea proporțională a duratei concediului de odihnă. Cu toate acestea, părțile pot conveni ca salariatul să beneficieze de întreaga durată a concediului de odihnă așa cum este prevăzut în contractul individual de muncă", au explicat cei de la Inspecția Muncii pentru redacția noastră.
Prin urmare, se poate deduce că și aceste libere plătite pentru părinți afectează durata concediului de odihnă, întrucât nu sunt considerate de lege activitate prestată efectiv.
Orice salariat - fie că lucrează la stat, fie că lucrează la privat - are dreptul la un concediu de odihnă anual, de 20 de zile lucrătoare. Acest concediu se acordă separat de zilele de sărbătoare legală, de zilele de repaus săptămânal și chiar de zilele libere luate pentru evenimente familiale deosebit - mai multe despre concediile de odihnă puteți citi aici.