avocatnet.ro 
Astfel, numărul de zile efectiv muncite este mai mic, implicit şi numărul de zile de concediu de odihnă pe care salariatul le poate solicita angajatorului.
Codul muncii stabileşte că perioade asimilate activităţii prestate sunt şi perioadele de incapacitate temporară de muncă, cele aferente concediului de maternitate, de risc maternal sau cele de concediu pentru îngrijirea copilului bolnav.
În orice altă situaţie faţă de excepţiile menţionate anterior, cum ar fi şomajul tehnic sau zilele libere plătite acordate părinţilor pe baza OUG 147/2020 şi/sau a Legii 19/2020, zilele de concediu de odihnă se calculează în funcţie de perioadele muncite efectiv.
Anul trecut, redacția noastră i-a întrebat pe cei de la Inspecția Muncii dacă perioadele de șomaj tehnic influențează numărul de zile de concediu la care au dreptul angajații și răspunsul a fost unul afirmativ:
"Concediul de odihnă se acordă, de regulă, pentru refacerea capacității de muncă în urma activității prestate în cursul unui an calendaristic. Chiar dacă în Codul muncii nu se prevede expressis verbis că, în cazul suspendării contractului individual de muncă potrivit art. 52 alin. 1 lit. c (situația șomajului tehnic - n.red.), durata concediului de odihnă se diminuează proporțional cu durata suspendării activității, din lectura art. 145 alin. 4 se desprinde faptul că perioadele de incapacitate temporară de muncă și cele aferente concediului de maternitate, concediului de risc maternal și concediului pentru îngrijirea copilului bolnav se consideră perioade de activitate prestată. De aici se poate deduce că alte perioade în care nu se prestează activitate nu se consideră activitate prestată, ceea ce duce la diminuarea proporțională a duratei concediului de odihnă. Cu toate acestea, părțile pot conveni ca salariatul să beneficieze de întreaga durată a concediului de odihnă așa cum este prevăzut în contractul individual de muncă”, scria Inspecţia Muncii.
„Zilele libere acordate părinţilor reprezintă tot o suspendare a contractului de muncă. Fiind prevăzute expres în Codul muncii situațiile în care se consideră activitate prestată și perioada suspendării, aceste zile nefiind menționate, suntem în prezența unei perioade în care nu s-a prestat activitatea, iar asta înseamnă diminuarea numărului de zile de concediu de odihnă”, a explicat Dan Năstase, consilier juridic specializat în relaţii de muncă.
Astfel, dacă angajatorul este de acord, acesta poate oferi salariatului-părinte care a beneficiat de libere plătite numărul integral de zile de concediu de odihnă precizat în contractul individual de muncă, deoarece „nici angajatorul și nici salariatul nu și-au dorit sau nu au urmărit să se afle într-o astfel de situație”, după cum apreciază Dan Năstase.
Prin intermediul prevederilor Legii 19/2020, părinţii au putut solicita angajatorului zile libere plătite pentru supravegherea copiilor în situaţiile în care activitatea şcolilor, grădiniţelor şi creşelor a fost suspendată sau închisă temporar din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile sau a altor situații extreme decretate de autorități. Legea este generală valabilă şi face referire la situaţii ce pot apărea pe viitor.
De pe altă parte, liberele acordate în baza OUG 147/2020 au avut legătură strict cu situaţia provocată în ţară de pandemia de coronavirus, când cursurile au fost suspendate sau unităţile de învăţământ închise ca urmare a numărului ridicat de îmbolnăviri cu virusul SARS-CoV-2. La acest act normativ au putut apela părinţii până de curând, când a fost decisă revenirea fizică în bănci a tuturor elevilor şi preşcolarilor.
Pe baza ambelor acte normative, părinţii care au solicitat aceste libere plătite au primit o indemnizaţie brută de 75% din salariul de bază a unei zile lucrătoare, dar nu mai mult de 75% din câștigul salarial mediu brut (adică maximum 4.072 de lei). Sumele plătite salariaţilor au venit din partea angajatorilor, care au putut, ulterior, să îşi deconteze la stat costurile pe care le-au avut, în întregime, pe baza OUG 147, sau doar parţial, în cazul Legii 19.
adina.hasegan