ACCES PREMIUM
În contextul unei ordonanțe date în 2023, care impunea o condiție suplimentară pentru acordarea sporului de doctorat în rândul bugetarilor, respectiv modificarea fișelor de post, Înalta Curte s-a pronunțat luna trecută stabilind că angajatorii nu sunt obligați în toate situațiile să modifice fișele de post. Concret, obligația prevăzută de lege există doar în măsura în care specificul muncii permite identificarea unor atribuţii/criterii obiective care să prevadă în ce modalitate este sau poate fi valorificată suplimentar activitatea salariatului ce deţine acest titlu. Indemnizația pentru titlul de doctor se acordă însă numai după modificarea fișelor de post, iar nu și în lipsa acesteia. Decizia Înaltei Curți a fost publicată marți în Monitorul Oficial, iar motivarea acesteia este deosebit de importantă pentru autoritățile și instituțiile unde se acordă acest spor, care vor trebui să justifice acordarea lor în condițiile legale, astfel detaliate prin recenta decizie a Curții.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Chiar dacă angajații își pot face cont în Reges-Online și își pot descărca singuri extrase individuale ori colective, obligația angajatorilor de a emite la cerere adeverințele de vechime există în continuare. Iar amenzile au crescut substanțial.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Jurisprudența națională și europeană oferă un cadru de interpretare esențial pentru aplicarea conceptelor de delegare, mobilitate și detașare, clarificând aspecte practice, subliniind importanța caracterului temporar, a documentării la nivel intern și adăugând criterii (precum legătura suficientă cu statul gazdă pentru detașarea transnațională) care nu sunt întotdeauna explicit detaliate în textul legii.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Numărul contractelor colective de muncă (CCM) înregistrate la nivel național a crescut considerabil în ultimii ani, în special după modificarea legislației privind dialogul social. Potrivit unui raport publicat recent de Inspecția Muncii, în 2024 au fost înregistrate de peste 17 ori mai multe CCM-uri față de 2022 și cu aproape o treime mai multe decât în 2023. Comparativ cu anul 2019, diferențele sunt semnificative, însă interpretarea evoluției rămâne parțială în lipsa unor informații privind numărul de contracte active în toți anii și gradul de acoperire în rândul salariaților. Totodată, evoluția ține cont și de perioada pandemiei, când efectele unor contracte colective au prelungite prin lege, fiind dificilă negocierea în condițiile impuse, de izolare socială.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Jurisprudență utilă
Reintegrarea dispusă de instanță după o concediere nelegală trebuie să fie efectivă, nu formală. Un caz de la Tribunalul Constanța ilustrează situația unui șef de serviciu din cadrul Avizărilor Rutiere care, după anularea concedierii, a fost "reintegrat" într-un alt serviciu, apoi delegat la cimitir, unde i s-au atribuit sarcini de igienizare, transport de tomberoane și tras clopotele. Instanța a stabilit că reintegrarea presupune identitate de post, inclusiv loc de muncă și atribuții, obligând angajatorul public să reînființeze postul desființat și să respecte hotărârea judecătorească inițială.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Perioada de probă, un concept arhicunoscut pe piața muncii, menit, teoretic, să ofere atât angajatorului, cât și noului angajat, răgazul necesar pentru a evalua dacă „potrivirea” mult-trâmbițată la interviu se confirmă și în realitatea de zi cu zi a postului. O perioadă de „tatonare”, de acomodare, dar, să fim realiști, și o perioadă marcată de o precaritate intrinsecă a relației de muncă și tocmai această vulnerabilitate a salariatului aflat „în probă” intră sub lupa directivelor europene, care, deși recunosc utilitatea acestui mecanism, trag un semnal de alarmă important: integrarea pe piața muncii nu trebuie să însemne o prelungire a nesiguranței. Citește articolul
ACCES PREMIUM
Jurisprudență utilă
O situație de concediere pentru necorespundere profesională, mai exact, cazul particular în care „necorespunderea” este fundamentată, în viziunea angajatorului, pe lipsa unor studii de specialitate pe care salariatul nu le deținea, oricum, nici la momentul angajării, scoate în evidență o serie de aspecte de care atât angajatorii, cât și lucrătorii, trebuie să țină cont în cazul acestor concedieri. Citește articolul
ACCES PREMIUM
Detașarea transnațională a salariaților, reglementată de Legea nr. 16/2017, presupune îndeplinirea unor condiții specifice, prevăzute la nivel legislativ, însă acum ceva ani a mai apărut în acest context și un criteriu jurisprudențial - existența unei „legături suficiente cu teritoriul statului gazdă”. Acest criteriu calitativ, deși nu este explicit în lege, este esențial pentru încadrarea corectă a situațiilor de detașare.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Jurisprudență utilă
Într-o piață a muncii dinamică, reorganizarea activității companiilor este un proces adesea necesar, însă atunci când restructurarea implică desființarea unor posturi și, implicit, concedierea salariaților, angajatorul trebuie să navigheze cu atenție printre prevederile Codului muncii. Citește articolul
ACCES PREMIUM
Crearea de conținut original de către salariați – fie că este vorba despre desene, modele, fotografii sau programe pentru calculator – implică o serie de aspecte juridice care trebuie reglementate clar prin contract. Deși legea prevede anumite prezumții în favoarea angajatorului, acestea nu sunt suficiente pentru a garanta deținerea drepturilor patrimoniale. În lipsa unor clauze contractuale adecvate, angajatorul poate descoperi că nu are dreptul legal de a exploata economic creațiile realizate în cadrul raportului de muncă. O avocată ne-a explicat ce trebuie urmărit în contractul individual de muncă (CIM) și ce riscuri apar atunci când salariații folosesc inteligența artificială sau materiale licențiate în proiectele lor.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Simona Voiculescu 
Cristina Iacob 
Dan Năstase 
avocatnet.ro 
