ACCES PREMIUM

Proiect: Salariații companiilor de interes strategic ar putea primi, în caz de insolvență, până la 12 salarii medii brute din Fondul de garantare

Ministerul Muncii a publicat recent, în transparență decizională, un proiect de ordonanță de urgență prin care propune ca, în cazul companiilor desemnate de Guvern ca fiind de interes strategic, suma totală a creanțelor salariale ce pot fi plătite din Fondul de garantare să poată depăși plafonul actual de cinci salarii medii brute pe economie pentru fiecare salariat, fără însă a depăși 12 salarii medii brute pe economie. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Când litigiile de muncă devin o capcană financiară pentru angajatori. De ce este nevoie de o reformă a Codului muncii privind despăgubirile în caz de concediere anulată

Unul dintre principiile fundamentale ale dreptului muncii este protecția salariatului împotriva concedierilor abuzive. De aceea, art. 80 alin. (1) din Codul muncii stabilește fără echivoc că, atunci când concedierea a fost efectuată în mod nelegal sau netemeinic, instanța dispune anularea ei și obligă angajatorul la plata unei despăgubiri „egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul”. În teorie, acest mecanism este corect: salariatul trebuie repus în situația anterioară, iar angajatorul trebuie să suporte consecințele unei decizii greșite. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Predictibilitatea muncii: Imprevizibilitatea programului de lucru afectează nu doar dreptul la viață personală, ci și pe cel la un al doilea job

„Poate angajatorul să-mi modifice programul de lucru după bunul plac, de la o zi la alta?” este o întrebare pe care și-au pus-o mulți angajați. Răspunsul scurt este nu. Răspunsul elaborat, însă, dezvăluie o arhitectură juridică complexă, atât la nivel european, cât și național, menită să protejeze un principiu fundamental: predictibilitatea. Citește articolul

ACCES PREMIUM

SSM - avantaj prin siguranță

Planul de prevenire și protecție. Cum traducem riscurile identificate în măsuri concrete, cu termene și responsabili clari?

În articolul anterior din această serie am descris evaluarea riscurilor ca fiind „radiografia” securității și sănătății dintr-o companie – un instrument de diagnostic esențial. Însă, un diagnostic, oricât de precis, este inutil dacă nu este urmat de un plan de tratament. În domeniul SSM, acest „plan de tratament” poartă un nume specific: Planul de prevenire și protecție. Citește articolul

ACCES PREMIUM

CJUE: În lipsa unui loc de muncă fix, deplasările colective impuse (oră, traseu, vehicul al angajatorului) sunt inerente activității și se includ în întregime în timpul de lucru

Atunci când angajatorul impune punctul de plecare/întoarcere, mijlocul și ora deplasării către locuri de intervenție variabile, întregul interval de deplasare dintre acel punct și locul muncii este „timp de lucru” – și la dus, și la întors, după cum a decis recent Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Citește articolul

ACCES PREMIUM

Formarea profesională, între oportunitate și obligație. Când angajatorul impune un curs și angajatul refuză ne/justificat, care pot fi consecințele?

Într-o piață a muncii marcată de evoluție tehnologică galopantă, adaptabilitatea nu mai este un simplu avantaj, ci o condiție esențială a supraviețuirii profesionale. În acest context, formarea profesională devine pilonul central al relației de muncă, un punct de intersecție unde interesele angajatorului și ale salariatului ar trebui, teoretic, să îmbine armonios. Doar că formarea ajunge deseori să fie motivul unor neînțelegeri între cele două părți ale raportului de muncă. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Opinie Directiva privind transparența salarială - impactul asupra managementului performanței, riscuri și oportunități

Directiva Uniunii Europene 2023/970 privind transparența salarială are impact începând cu 1 ianuarie 2026, chiar dacă termenul maxim până la care statele membre trebuie să o implementeze în legislația națională este 7 iunie 2026. Primele raportări pe care angajatorii vor fi obligați să le facă până la data de 7 iunie 2027 privesc anul calendaristic 2026. Prin urmare, companiile trebuie să prioritizeze conformarea încă de la începutul lui 2026, având în vedere perioada relevantă cuprinsă în raportare. Timpul rămas este foarte scurt pentru a-și revedea și, unde este necesar, a-și regândi politicile, procesele și instrumentele de resurse umane, astfel încât să se conformeze reglementării și, mai ales, să poată oferi angajaților răspunsuri precise la întrebări precum: cum se stabilește pachetul salarial, unde se poziționează în grila companiei sau în raport cu posturi echivalente. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Transparența salariilor va fi obligatorie din 2026, însă mulți angajatori încă nu sunt pregătiți să o aplice

Deși cerințele privind transparența salariilor vor deveni obligatorii din a doua jumătate a anului viitor, mai mulți angajatori din România au recunoscut că nu sunt încă pregătiți să le aplice. În așteptarea noilor obligații, companiile sunt îndemnate să analizeze din timp nivelurile de salarizare și să stabilească criterii clare și obiective, pentru a evita dificultățile ce pot apărea odată cu intrarea în vigoare a regulilor. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Interdicția de concediere în timpul concediului medical. Ce trebuie să înțelegem din recenta decizie a ICCJ

Interdicția de concediere a salariatului aflat în concediu medical se raportează la momentul emiterii deciziei de concediere, potrivit unei clarificări recente oferite de Înalta Curte. Ce înseamnă asta mai exact: Citește articolul

ACCES PREMIUM

UPDATE Valorile-limită de expunere la azbest vor fi reduse: Ce se schimbă pentru angajatori și angajați începând din decembrie

O hotărâre de Guvern recent oficializată aduce modificări normei care reglementează protecția sănătății și securității lucrătorilor față de riscurile expunerii la azbest. Măsura vine în contextul transpunerii în legislația autohtonă a unei directive europene care modifică valorile-limită de expunere profesională, făcându-le mai stricte. Deși interzis în UE din 2007, azbestul este încă prezent în construcțiile realizate înainte de acest an. Citește articolul