Marți, 21 ianuarie, are loc evenimentul: Detașări transfrontaliere - abordarea aspectelor practice ale detașărilor în UE și în state terțe. Participă →
Stimulentul de inserție este o sumă de bani acordată de stat celor care se întorc la muncă din concediul de creștere (CCC) înainte ca cel mic să împlinească doi/trei ani sau după ce acesta a împlinit doi/trei ani până la vârsta de trei/patru ani. Valoarea stimulentului poate fi de 1.500 lei sau 650 lei, în funcție de momentul întoarcerii la muncă. Citește articolul
Chestiunile ce țin de medicina muncii nu pot niciodată să implice cheltuieli acoperite de angajați. Când în discuție este o angajată gravidă, importanța unei relații cu medicul de medicina muncii este cu atât mai evidentă. Citește articolul
Pe 7 octombrie e Ziua internațională a muncii decente, ocazie cu care trebuie să ne reamintim că sintagma „muncă decentă” nu se referă exclusiv la un salariu care trebuie să reflecte valoarea muncii prestate, ci și la un mediu de muncă lipsit de orice pericol, inclusiv din sfera celor care produc, în liniște, efecte negative pe termen lung - cum ar fi stresul și epuizarea fizică. Citește articolul
În perioada 1 aprilie - 27 septembrie 2024, Inspecția Muncii a desfășurat o campanie națională pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă și respectarea normelor legale în rândul angajatorilor care utilizează zilieri și salariați temporari, identificând numeroase nereguli și aplicând sancțiuni semnificative. Atât munca zilieră, cât și leasingul de personal reprezintă soluții importante pentru angajatorii care au nevoi temporare de personal, dar necesită o respectare riguroasă a reglementărilor legale pentru a evita penalitățile și a asigura un mediu de lucru sigur și eficient. Iar unul dintre aspectele uitate frecvent e chiar zona obligațiilor de sănătate și securitate în muncă (SSM). Citește articolul
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) s-a pronunțat recent într-o cauză în care în discuție a fost egalitatea de tratament între femei și bărbați și remunerarea în consecința acestui principiu. În cauză era vorba de diurnele plătite de o companie aeriană membrilor echipajului de cabină, care sunt în majoritate femei, și piloților, care sunt în majoritate bărbați. Sindicatul care reprezintă membrii echipajului de cabină a susținut că diurnele mai mici plătite personalului de cabină constituie discriminare indirectă pe criteriul sexului, interzisă de o directivă europeană. CJUE a decis că diurnele fac parte din remunerație, dar diferența de tratament nu este o discriminare indirectă deoarece piloții și membrii echipajului de cabină nu efectuează aceeași muncă, nici o muncă de valoare egală. Citește articolul
Furnizorii de specializări vor putea organiza cursuri de formare pentru specializările ”brand manager” și ”specialist în relații publice”, conform unui proiect de ordin emis în acest sens, aflat în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Muncii. Citește articolul
Deși există un cadru legal care garantează drepturile tuturor lucrătorilor, inclusiv ale celor străini, realitatea demonstrează că uneori angajatorii respectă mai mult drepturile lucrătorilor străini, de teama controalelor, în detrimentul celor români, ceea ce poate conduce la invariabil la conflicte la locul de muncă. Această situație este complicată de nivelul de vulnerabilitate mai ridicat al lucrătorilor străini, care sunt mai expuși la nerespectarea drepturilor lor. Citește articolul
Un subiect discutat intens de către salariații statului, preluat și dezbătut superficial și în spațiul public, este cel legat de sporul (de până la 15%, dar nu mai mult de 1.500 de lei lunar) pe care personalul plătit din fonduri publice îl poate primi atunci când se constată că lucrează în condiții periculoase sau vătămătoare. Dacă în cazul angajaților de la stat vorbim de o sumă care se acordă pentru că asta prevede legea, în sectorul privat nu trebuie să uităm că vorbim de capacitatea părților de a negocia și decide cu privire la diversele prestații suplimentare ce pot fi acordate salariaților. Citește articolul
Furturile comise de angajați din patrimoniul companiei reprezintă un risc care poate afecta atât imaginea companiei, cât și profitabilitatea acesteia. Este important ca orice firmă să implementeze măsuri pentru a minimiza riscul de furt și a gestiona eficient situațiile în care acesta se produce, însă orice acțiune sau inacțiune a angajatorului poate avea consecințe de care acesta ar trebui să fie constient înainte de a întreprinde ceva. Despre aceste consecințe și implicații vom afla de la Cristina Filimon, avocat specializat în dreptul muncii, drept administrativ și comercial. Citește articolul
Un angajat are patru contracte de muncă - unul cu societatea și alte trei cu filialele - și este, peste noapte, pus în fața opțiunii de a semna un nou contract, de data asta „unificat”, cu salariul redus, sub amenințarea demisiei. Deși juridic angajatul are dreptul să aibă mai multe contracte atâta vreme cât ele nu se suprapun, realitatea conform căreia un angajat cumulează 20 de ore de muncă într-o zi e greu „de înghițit”, inclusiv pe termen scurt. Admițând, de dragul exercițiului, că lucrurile stau așa, ajungem la întrebarea: pot fi angajatorii sancționați? Citește articolul