Relații de muncă & Asigurări sociale

ACCES PREMIUM

Victimizarea în Codul muncii sau cum poate fi amendat cu câteva mii de lei angajatorul care aplică un tratament advers angajatului care a depus o plângere sau l-a dat în judecată

Codul muncii interzice orice formă de discriminare a angajaților, stipulând că tratamentele adverse aplicate ca reacție la plângeri sau sesizări privind încălcarea drepturilor legale constituie acte de victimizare. Introducerea acestui concept în legislație a avut loc în 2020, extinzându-se ulterior pentru a include și reacțiile angajatorilor la sesizările formulate de angajați. De asemenea, Legea avertizorilor de integritate protejează angajații de represalii, stabilind obligația angajatorilor de a demonstra că măsurile luate nu sunt legate de raportările efectuate de angajați. Discriminarea și tratamentele nefavorabile aplicate de angajatori sub umbrela discriminării sunt sancționate cu amenzi cuprinse între 4.000 și 8.000 lei. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Jurisprudență utilă

Angajatorii pot ajunge să plătească despăgubiri pentru accidentele de muncă și la mulți ani după producerea lor

Urmările unui accident de muncă pot fi extrem de grave pentru angajați, care se pot alege cu infirmități permanente, regăsindu-se în imposibillitatea de a mai munci sau de a mai presta aceeași muncă precum cea dinaintea accidentului, iar unele afecțiuni pot apărea la ani de zile distanță de accidentul produs. Angajații pot cere despăgubiri de la angajatori și după mulți ani de la apariția accidentului, prescripția calculându-se de la momentul când noile afecțiuni „s-au instalat” și au fost diagnosticate, iar nu de la momentul producerii accidentului. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Încetarea de drept a CIM-ului în cazul pensionării. Nici noua lege nu le face viața mai ușoară angajatorilor care au dificultăți în a identifica momentul încetării contractelor

Dacă nu aleg să continue activitatea dincolo de momentul când ar avea dreptul să se pensioneze pentru limită de vârstă, angajații se pot duce să depună cererile de pensionare și toate documentele cerute de lege în termen de 30 de zile de la data îndeplinirii condițiilor pentru pensionare. Deși angajatorii știu, orientativ, cam care ar fi momentul de la care un angajat sau altul se poate pensiona, iar angajații oricum trebuie să le ceară o adeverință din care rezultă că nu au depus cereri pentru continuarea raporturilor de muncă peste vârsta de pensionare, reglementările și succesiunea unor „evenimente” sunt, chiar și în contextul noii legi a pensiilor, la fel de greu de urmărit de către angajatori ca până acum. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Prevenirea cancerului profesional: gestionarea riscurilor asociate expunerii la substanțe cancerigene la locul de muncă

Anual, în Uniunea Europeană (UE), aproximativ 100.000 de oameni mor din cauza cancerului provocat de expunerea la substanțe cancerigene la locul de muncă, iar peste 120.000 de persoane sunt diagnosticate cu cancer legat de muncă - 53% dintre decesele legate de muncă sunt asociate cu expunerea la carcinogeni. Aceste cifre alarmante subliniază necesitatea stringentă de a aborda problema expunerii la carcinogeni în mediile de lucru. Agenția Europeană de Sănătate și Securitate în Muncă (AESSM), printr-o platformă dedicată, arată ce ar putea face angajatorii pentru ca aceste tragedii să fie complet evitate pe viitor, prin simpla modificare a modului în care lucrăm. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Pentru modificarea „prestațiilor suplimentare în bani” e nevoie de act adițional, nu e suficientă o decizie internă

Modificarea salariului, ca element esențial al contractului individual de muncă, se poate realiza, de regulă, doar prin act adițional cu acordul părților, conform Codului muncii, cu două excepții: modificările impuse de acte normative sau de clauze ale contractului colectiv de muncă. Deși angajatorii pot considera că pot modifica unilateral salariul prin decizii interne, iar aici vorbim inclusiv de adaosurile salariale, legislația stipulează că orice astfel de modificare necesită consimțământul salariatului, asigurând astfel respectarea principiului bunei-credințe și a consensualității în relațiile de muncă. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Jurisprudență utilă

Concedierea sau eliberarea din funcţia publică a avertizorului de integritate. Se poate obține și suspendarea acestei măsuri?

Avertizorul în interes public poate contesta măsurile ce reprezintă represalii determinate de raportarea sa internă sau externă ori de divulgarea publică pe care a făcut-o și poate cere, pe calea ordonanței președințiale, inclusiv suspendarea măsurilor ce reprezintă represalii. O astfel de măsură este și concedierea făcută imediat după raportarea angajatului.  Citește articolul

ACCES PREMIUM

Avantajele unei evidențe a timpului de lucru cât mai corecte

O evidență corectă a timpului de muncă este esențială pentru asigurarea remunerației corecte, respectarea drepturilor angajaților și prevenirea eventualelor sancțiuni, amenzile pentru neîndeplinirea acestei obligații variind între 1.500 și 3.000 de lei - însă ar trebui să privim dincolo de amenda asta, către alte sancțiuni sau răspunderi incidente. Implementarea unei politici clare de înregistrare a timpului de lucru nu doar că facilitează gestionarea eficientă a resurselor umane, dar contribuie și la consolidarea încrederii reciproce între angajatori și angajați, precum și la prevenirea problemelor de sănătate cauzate de suprasolicitare. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Realități de pe piața muncii

Norma de muncă – între normalitate și abuz de drept. Câteva reguli de care angajatorii ar trebui să țină cont în elaborarea ei

Normarea muncii, conform Codului muncii, se aplică tuturor categoriilor de salariați, ceea ce ne-ar duce cu gândul la faptul că atât directorii (Grupa majoră 1 din COR), cât și muncitorii necalificați (grupa majoră 9 din COR), ar trebui să îndeplinească o anumită normă într-un interval de timp. Din păcate, în multe situații, simpla lecturare a unui text de lege nu asigură și înțelegerea sa, iar aplicarea neconformă tinde să devină regulă, așa cum se întâmplă și cu norma de muncă, deși definiția acesteia și regulile care stau la baza elaborării sale sunt neschimbate din 1972. Citește articolul

ACCES PREMIUM

UPDATE Noul an școlar: Ce trebuie să știi despre munca la domiciliu sau telemunca în cazul angajaților - părinți

În 2023 Codul muncii a fost modificat printr-o lege care a introdus un beneficiu la cerere pentru angajații-părinți: posibilitatea de a lucra de acasă măcar patru zile pe lună în cazul salariaților care au în întreținere copii până la 11 ani. În contextul începutului de an școlar, vă prezentăm astăzi aspectele-cheie privind acordarea acestor zile de telemuncă sau muncă la domiciliu: Citește articolul

ACCES PREMIUM

UPDATE Metodologia pentru elaborarea și actualizarea calificărilor profesionale, oficializată

Un nou ordin aprobă metodologia prin care sunt introduse o serie de concepte și clarificări privind elaborarea procesului de calificare, scopul acestuia, procesul de feedback, procesul de recunoaștere a calificării, dar și lămuriri privind calificarea prin competențe și corelarea calificărilor românești cu standardele internaționale.

Citește articolul