Relații de muncă & Asigurări sociale

ACCES PREMIUM

Jurisprudență utilă

Mii de ore peste program și un CCM care legitimează munca suplimentară în situații nelegale

Miile de ore suplimentare adunate într-o perioadă de 25 - 30 de luni de muncă reprezintă o chestiune (un abuz) cu care ne-am mai întâlnit, indiferent că vorbim de angajații de la privat sau din sistemul public. Reperele esențiale legate de timpul de muncă, de repaus, scopul și condițiile de efectuare a muncii suplimentare, cel mai adesea complet trecute cu vederea. În speța pe care o avem azi în față însă cel mai șocant aspect e chiar o prevedere din contractul colectiv de muncă, prin care părțile, cu încălcarea flagrantă a legii, au decis să legitimeze munca suplimentară în situații aproape absurde. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Pot lucra în regim de telemuncă de la sediul altui angajator?

Întrebarea din titlu indică un aspect adesea ignorat în cazul celor care lucrează de acasă - alegerea locului desfășurării activității. Deși sintagma din Legea telemuncii („în alt loc decât locul de muncă organizat de angajator”) oferă flexibilitate, în realitate, acest „alt loc” nu ar putea fi chiar oriunde; mai precis, n-ar putea fi biroul/sediul altui angajator. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Munca în schimburi poate reprezenta o excepție de la regula repausului zilnic, însă tot cu încadrarea în limitele timpului de muncă săptămânal

Relația de muncă trebuie să asigure, printre altele, predictibilitate și echilibru lucrătorului și angajatorului deopotrivă, iar în general vorbim de o repartizare uniformă a timpului de muncă, câte opt ore pe zi și 40 de ore pe săptămână, zilele de sâmbătă și duminică fiind, tot ca regulă generală, ceea ce numim repaus săptămânal. Doar că nu toate activitățile permit o astfel de repartizare uniformă, iar Codul muncii prevede și o serie de excepții, creionate însă tot cu respectarea dispozițiilor cu caracter minimal prevăzute de normele europene - mai exact, Directiva 2003/88/CE. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Insight Lămuriri privind stabilirea timpului de lucru al conducătorilor auto / Legislația de securitate socială aplicabilă în cazul lucrătorilor independenți care lucrează în mai multe state și în afara UE

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a pronunțat recent hotărârea într-o cauză ce privește timpul de lucru în cazul conducătorilor auto, în care o companie ungară a contestat sancțiunea primită pentru neînregistrarea corectă a timpului de lucru al șoferilor, referitor la deplasările către și de la parcările externe. CJUE a decis că aceste parcări externe pot fi considerate „sediul angajatorului” dacă șoferii își desfășoară activitatea acolo regulat, fără instrucțiuni speciale de la angajator, iar prezența facilităților nu este neapărat necesară. Într-o altă cauză, CJUE a clarificat aplicabilitatea Regulamentului european 883/2004 pentru lucrătorii cu activități în mai multe state, dintre care doar unul membru al Uniunii Europene (UE), stabilind că cum se determină legislația de securitate socială aplicabilă. Citește articolul

ACCES PREMIUM

UPDATE A fost publicat modelul contractului pe care angajatorii îl pot încheia cu agențiile de ocupare a forței de muncă pentru achiziția de tichete de activități casnice

Pentru a putea oferi angajaților ca beneficiu tichete cu care aceștia să-i plătească pe cei care le prestează diverse activități casnice, e necesară încheierea unei convenții cu agenția de ocupare a forței de muncă, iar modelul contractului este cuprins într-un ordin ce tocmai a apărut în Monitorul Oficial. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Jurisprudență utilă

Nu e nevoie de o evaluare formală pentru a putea înceta contractul pe perioada de probă printr-o simplă notificare

Încetarea contractului de muncă în perioada de probă printr-o simplă notificare, fără preaviz și fără motivare, oferă atât angajatorului, cât și salariatului, o flexibilitate sporită, fără a impune obligația unei evaluări formale sau a unei cercetări disciplinare. Cu toate acestea, angajatorul trebuie să respecte procedurile de notificare și să acționeze cu bună-credință, desigur, evitând să abuzeze de acest drept. Citește articolul

ACCES PREMIUM

UPDATE Oricât ar fi crescut valoarea maximă a tichetului de masă, angajatorii nu sunt oricum obligați să o acorde. Așa cum nu sunt obligați nici să acorde tichete de orice fel

Din octombrie, valoarea maximă a unui tichet de masă crește cu patru bani - ajungând astfel la 40,04 lei. Majorarea aceasta, realizată prin ordin de ministru, nu reprezintă altceva decât o indexare ce trebuie realizată pentru că așa scrie în lege, chestiune care se întâmplă semestrial și care, în unii ani, a presupus creșteri de un ban sau nicio creștere. Deși această majorare a valorii maxime a tichetului este intens criticată în spațiul public, trebuie amintite două lucruri deosebit de importante care pare că le scapă criticilor: o dată, niciun angajator din mediul privat nu e obligat să acorde tichete de masă și, în al doilea rând, cei care acordă nu sunt obligați să dea tichete de 40,04 lei, acest plafon fiind impus într-un context fiscal, de fapt. Citește articolul

ACCES PREMIUM

CJUE: Nu e conform dreptului UE că hotărârea definitivă din contencios privind existența unui accident de muncă are autoritate de lucru judecat în fața instanței penale, dacă prin asta rudele victimei nu pot să fie ascultate

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a pronunțat joi o hotărâre importantă într-o cauză ce implică România, decizia fiind luată în urma întrebărilor adresate CJUE de Curtea de Apel Brașov, în cadrul unei proceduri penale ce vizează responsabilitatea unui angajat în urma unui incident tragic petrecut la locul de muncă. Mai exact, CJUE a stabilit că dreptul UE se opune legii unui stat membru în temeiul căreia, potrivit curții sale constituționale, hotărârea judecătorească definitivă a unei instanțe de contencios administrativ privind un „accident de muncă” are autoritate de lucru judecat în fața instanței penale, dacă această lege împiedică rudele victimei să fie ascultate. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Realități de pe piața muncii

„Regulile casei” în cadrul relației de muncă nu înlocuiesc dispozițiile legale: pierderea tichetelor de masă ca sancțiune în cazul demisiei, nelegală

Ignorarea celor mai elementare dispoziții juridice nu ne mai surprinde, din păcate, nici după 112 ani de la adoptarea primului Cod al muncii (1912) - și chiar e necesar să ne ducem atât de mult în spate ca punct de referință în cazul de față. De expresia „regulile casei” în cadrul relațiilor de muncă e prima oară când aud/citesc și tot prima oară aud și de situația în care dreptul legitim de a demisiona l-ar pune pe angajat în postura de a pierde dreptul la tichete de masă. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Reminder 12 particularități ale contractelor de muncă pe perioadă determinată

Contractul individual de muncă este încheiat, de regulă, pe perioadă nedeterminată. Prin excepție, contractul individual de muncă se poate încheia și pe durată determinată, în condițiile expres și limitativ prevăzute de lege, pe care le detaliem azi: Citește articolul