ACCES PREMIUM
În cazul contractelor de muncă cu timp parțial, Codul muncii interzice efectuarea de ore suplimentare, iar această interdicție trebuie menționată în mod explicit în contractul individual, ceea ce nu se întâmplă întotdeauna în practică. Angajații, în special tinerii sau cei cu un nivel de educație scăzut, pot fi nevoiți să lucreze ore în plus fără a fi conștienți că ceea ce fac e muncă nedeclarată. În cazul unui control, angajatorul riscă amenzi, dar angajatul afectat nu are garanția primirii remunerației pentru orele lucrate, fiind nevoit să se adreseze instanței pentru asta.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Posibilitatea de a cere continuarea activității prin așa-zisa prelungire a raportului de muncă dincolo de momentul în care angajatul ar putea deveni pensionar (limită de vârstă) se menține și în noua lege a pensiilor, doar că diferit de cum o reglementa Codul muncii până acum. Angajatorii nu sunt obligați să accepte cererile angajaților, dar au rămas, totuși, cu o obligație în cazul angajatelor care vor să mai rămână pe post, contextul fiind unul de evitare a unor discriminări între sexe. Alta e situația în cazul cumului pensiei cu salariul însă.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Noua lege a pensiilor și normele sale de aplicare stabilesc că angajații pot amâna momentul pensionării și pot continua același raport de muncă/de serviciu până la vârsta de 70 de ani, cu acordul anual al angajatorului. Normele legii prevăd chiar necesitatea de a aduce, la deschiderea dreptului la pensie, începând de anul acesta, un document de la angajator din care să reiasă că nu se dorește continuarea raportului. Ce se întâmplă însă după 70 de ani? Și-a dorit legiuitorul să le limiteze dreptul la muncă angajaților și funcționarilor publici? Cel mai probabil, nu - singura limitare ar putea fi doar inaptitudinea de a mai lucra după această vârstă.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Acordarea liberelor pentru situații neprevăzute, cu recuperarea lor ulterioară, având în vedere că sunt plătite, nu reprezintă o măsură de flexibilizare pe care angajatorul e dispus, eventual, să o acorde, ci un drept prevăzut de lege. Absentarea pentru un copil bolnav, probleme administrative sau alte chestiuni neprevăzute ce țin de viața privată a salariatului fac parte din majoritatea raporturilor de muncă și beneficiază, nu de foarte mult, de o „recunoaștere” legală care constituie, astfel, un drept al angajatului. Ignorarea prevederilor legale și lipsa unei minime proceduri interne pentru a gestiona diversele absențe ale angajaților îl pune pe angajator în situația de a încălca drepturile angajaților săi.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
De peste 20 de ani, Codul muncii, preluând dispozițiile directivei UE privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru, stabilește reguli clare în privința timpului maxim de muncă în cadrul unei perioade de referință de șapte zile și a modului în care acest timp de muncă trebuie repartizat, însă iată-ne aici: în 2024 apar anunțuri de angajare care prezintă, explicit, săptămâna lucrătoare de șase zile: Citește articolul
ACCES PREMIUM
După ce anul trecut s-a decis menținerea încadrărilor ca loc de muncă în condiții deosebite sau speciale până la normalizarea condițiilor de muncă, fără un termen-limită și s-a eliminat procedura de reevaluare a încadrării locurilor de muncă în condiții speciale, Legea nouă a pensiilor publice, în vigoare de câteva zile, stabilește un termen-limită pentru normalizarea acestor condiții speciale și deosebite de muncă: 1 ianuarie 2035. Noua lege păstrează, practic, încadrările actuale, dar readuce în peisajul relațiilor de muncă un termen concret până la care încadrările în atare condiții mai pot fi menținute.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
La puțin timp de la ultima actualizare a Clasificării ocupațiilor din România (COR), Ministerul Muncii a aprobat un nou ordin care să completeze COR cu o ocupație nouă practicată în cadrul economiei naționale, aceea de profesor itinerant și de sprijin. Ordinul a fost publicat azi în Monitorul Oficial, intrând astfel în vigoare.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Noua lege a pensiilor, în vigoare de la 1 septembrie
Noua lege a pensiilor publice prevede că vârsta standard de pensionare este de 65 de ani atât pentru bărbați, cât și pentru femei, iar continuarea activității este posibilă, de la 1 ianuarie anul acesta, până la vârsta de 70 de ani, cu acordul anual al angajatorului. În Codul muncii avem și două prevederi ce stipulează, o dată, dreptul angajatelor de a continua activitatea până la 65 de ani, iar, în al doilea rând, posibilitatea de a continua activitatea, cu acordul angajatorului, după 65 de ani, până la cel mult 68 de ani. Iată ce trebuie să știe angajatorii în acest context.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Noua lege a pensiilor, în vigoare de la 1 septembrie
Noua lege a pensiilor, în vigoare de duminică, păstrează dreptul de a cumula pensia cu salariul, existând doar două excepții de la regulă. Nu există limitări legate de vârstă și nu se pune problema unei interdicții de a mai munci dincolo de 70 de ani.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Predictibilitatea relației de muncă este esențială, iar aici avem în vedere interesele ambelor părți. Modelul-cadru al contractului individual de muncă (CIM) oferă o reglementare mai clară cu privire la timpul de muncă, stipulându-se că modificările trebuie efectuate prin acordul părților. Însă, necorelarea între diferite acte normative poate duce la interpretări eronate, afectând drepturile lucrătorilor. Chiar și în fața unei decizii unilaterale care afectează drepturile sale într-un fel sau altul, angajatul are posibilitatea de a contesta.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Simona Voiculescu 
Dan Năstase 
Rebeca Bașuț 
