La finele lui august 2023, Guvernul a decis ca încadrarea ca loc de muncă în condiții deosebite să rămână așa, practic, până când angajatorii reușesc să normalizeze condițiile de muncă, fără un termen-limită pentru normalizare și fără ideea de prelungire a valabilității avizelor. De asemenea, s-a decis eliminarea procedurii de reevaluare o dată la cinci ani a încadrării locurilor de muncă în condiții speciale. Aceste modificări legislative au operat pe vechea Lege a pensiilor publice (nr. 263/2010), care s-a mai aplicat până la intrarea în vigoare a noii Legi a pensiilor (nr. 360/2023) - noua lege fiind aplicabilă din 1 septembrie 2024.
Firește că noua lege a pensiilor tratează subiectul muncii în condiții deosebite și speciale, iar actul ne arată că se revine la un termen-limită pentru a normaliza locurile încadrate în aceste condiții: 1 ianuarie 2035. Până la această dată, muncile respective sunt considerate în continuare ca fiind desfășurate în condiții deosebite sau speciale.
„Locurile de muncă pentru care s-au obținut avize de încadrare în condiții deosebite și a căror valabilitate a fost prelungită potrivit legislației anterioare datei intrării în vigoare a prezentei legi sunt considerate locuri de muncă în condiții deosebite, potrivit legii, până la normalizarea de către angajator a condițiilor de muncă, dar nu mai târziu de 1 ianuarie 2035”, prevede legea nouă.
Locurile de muncă în condiții deosebite sunt cele unde angajații sunt expuși factorilor de risc profesional sau condițiilor specifice unor servicii publice pe întreaga durată a timpului de muncă, ceea ce poate duce la îmbolnăviri profesionale sau comportamente riscante cu impact asupra sănătății și securității lor. Pe de altă parte, locurile de muncă în condiții speciale sunt acelea unde expunerea la riscuri profesionale sau condiții specifice se întâmplă pentru cel puțin 50% din timpul de muncă, având potențialul de a cauza probleme de sănătate grave.
Ca și până acum, legea nouă detaliază categoriile de muncă încadrate ca fiind speciale și deosebite. Printre acestea se numără personalul care lucrează în subteran în unitățile miniere, în aviația civilă, în producția de energie electrică în termocentralele pe cărbune, în construcții de nave sau mașini, în exploatări forestiere și alte activități care vizează siguranța circulației feroviare. De asemenea, sunt incluse activitățile din industria de armament, precum fabricarea și manipularea explozivilor, fabricarea munițiilor și operațiile de distrugere a acestora.
Locurile de muncă în condiții deosebite | Locurile de muncă în condiții speciale |
Sunt locuri de muncă în condiţii deosebite locurile de muncă stabilite cu respectarea criteriilor şi metodologiei prevăzute de legislaţia în vigoare la data încadrării acestora. Beneficiază de încadrarea în locurile de muncă în condiții deosebite persoanele care își desfășoară activitatea în serviciile de anatomie patologică și prosecturi ale spitalelor, cele care desfăşoară activitatea de anatomie patologică şi prosectură în instituţiile de medicină legală, personalul disciplinelor universitare de anatomie, de histologie, de anatomie patologică şi al catedrei de biologie celulară. Beneficiază de încadrarea în locurile de muncă în condiții deosebite de muncă și categoriile de personal prevăzute în anexa la HG nr. 581/2001 privind criteriile de încadrare a personalului navigant din aviația civilă în condiții speciale de muncă în situația în care au realizat minimum 50% din baremul de ore de zbor/salturi respectiv starturi prevăzut de acest act normativ. |
Locurile de muncă în condiţii speciale sunt cele din: a) unităţile miniere, pentru personalul care îşi desfăşoară activitatea în subteran cel puţin 50% din timpul normal de muncă în luna respectivă; b) activităţile de cercetare, explorare, exploatare sau prelucrare a materiilor prime nucleare din zonele I şi II de expunere la radiaţii; c) aviaţia civilă, pentru personalul navigant prevăzut în anexa nr. 1 a noii legi a pensiilor; d) activităţile şi unităţile prevăzute în anexele nr. 2 şi 3; e) activitatea artistică desfăşurată în profesiile prevăzute în anexa nr. 4; f) activităţile din industria de armament referitoare la: fabricarea, manipularea, transportul nitroglicerinei, explozivilor, pulberilor negre, pulberilor fără fum, produselor pirotehnice în unităţile de producţie a explozivilor, precum şi fabricarea nitrocelulozelor şi a celuloidului în aceleaşi unităţi de producţie a explozivilor; fabricarea muniţiilor şi a elementelor de muniţii (locurile de muncă în care se execută operaţii cu exploziv de iniţiere, exploziv cu caracteristică de sensibilitate mare, precum şi locurile de muncă în care se execută operaţii cu explozivi aromatici, la care angajaţii vin în contact direct cu aceştia); operaţii de distrugere a muniţiilor încărcate şi a elementelor de muniţii încărcate, a pulberilor, a explozivilor şi a produselor pirotehnice; delaborarea muniţiilor şi a elementelor pirotehnice încărcate cu substanţe explozive sau incendiare; g) sectorul construcții nave, pentru personalul care își desfășoară activitatea în următoarele activități specifice: control nedistructiv cu radiații ionizante, izolare cu vată minerală, galvanizare, sablare/zincare, vopsitorie, sudură, montare/demontare schele, lăcătușerie montaj, tubulatură montaj, polizare montaj, mecanică montaj, electrică montaj; h) activitățile din unitățile de producție a energiei electrice în termocentralele pe bază de cărbune, incluzând și unitățile de extracție a cărbunelui, pentru personalul implicat direct și nemijlocit în utilizarea procedeelor și utilajelor specifice producției energiei electrice și extracției cărbunelui; i) sectorul construcţii maşini, pentru personalul care îşi desfăşoară activitatea în următoarele activităţi specifice referitoare la: turnarea pieselor şi lingourilor de oţel, în turnătoriile de oţel; turnarea pieselor de fontă, pieselor din aliaje neferoase şi pieselor cu modele uşor fuzibile, în turnătoriile de fontă, turnătoriile de aliaje neferoase şi turnătoriile de precizie; forjarea pieselor pe ciocane de peste două tone forţă, în secţiile de forjă; turnarea cuzineţilor din aliaje neferoase pe suport de oţel, în turnătoriile de cuzineţi; activitatea desfăşurată de către ingineri, subingineri şi tehnicieni în secţiile de producţie respective; k) activitățile de exploatări forestiere, sortare și transport material lemnos; l) activitățile care vizează siguranța circulației feroviare. |
Și perioadele petrecute în concediu medical sunt considerate stagiu de cotizare în atare condiții de muncă dacă cel puţin în ziua premergătoare concediului s-a lucrat în locuri de muncă încadrate în astfel de condiţii de muncă și pentru care angajatorii datorează contribuția de asigurări sociale.
Potrivit noii legi, pentru perioadele de cotizare în condiții deosebite sau speciale se acordă perioade suplimentare, care constituie stagiu de cotizare în condiții normale, după cum urmează:
- patru luni pentru fiecare an lucrat în condiții deosebite de muncă;
- șase luni pentru fiecare an lucrat în condiții speciale de muncă.
Comentarii articol (3)