Reminder: Angajatorul e obligat într-o singură situație să accepte cererea de continuare a activității după vârsta de pensionare

Art. 46 (2) din Legea nr. 360/2023 este în vigoare deja de la 1 ianuarie, spre deosebire de majoritatea prevederilor acestei noi legi a pensiilor publice, care au intrat în vigoare abia de câteva zile. În concret, această prevedere se referă la posibilitatea de a cere prelungirea raportului de muncă și dincolo de momentul când angajatul sau angajata ar putea să se pensioneze pentru limită de vârstă, moment de la care, în mod normal, acel raport de muncă încetează, conform Codului muncii. 

Prevăzută și până acum, posibilitatea de a fi menținut în aceeași funcție și modul concret de exercitare a sa erau stipulate în Codul muncii - și încă sunt, în art. 56 (4), doar că art. 46 (2) din Legea 360/2023 are întâietate de aplicare acum, fiind, așa cum se califică în termeni juridici, „lege specială”. 

„Pe baza unei cereri formulate cu 30 de zile înainte de data îndeplinirii cumulative a condițiilor de vârstă standard și a stagiului minim de cotizare pentru pensionare și cu aprobarea angajatorului, salariatul poate fi menținut în aceeași funcție maximum 3 ani peste vârsta standard de pensionare, cu posibilitatea prelungirii anuale a contractului individual de muncă”, scrie acum în Codul muncii, prevedere pe care angajatorii nu o vor mai aplica de acum înainte, dat fiind că avem art. 46 (2) din Legea 360.

Mai jos, prevederea din noua lege a pensiilor:

Există însă o diferență semnificativă între formularea din Codul muncii și cea din noua lege a pensiilor: prima stabilea posibilitatea de a fi menținut în aceeași funcție, în timp ce noua lege stabilește posibilitatea de a opta între pensia pentru limita de vârstă și continuarea activității. Acordul e necesar anual, legea neinstituind o obligație pentru angajator de a accepta cererea.

Cât privește situația angajatelor care îndeplinesc condițiile de a se pensiona mai devreme de 65 de ani, a rămas valabil dreptul lor de a cere continuarea activității până la 65, iar aici angajatorul e obligat să accepte (vorbim de un drept oferit pentru a echilibra o situație de discriminare între femei și bărbați). Dar dincolo de 65 de ani, până la 70, continuarea activității se face conform noii legi a pensiilor - acord exprimat de angajator sau refuzul cererii.

Desigur, știm că există și posibilitatea cumulării pensiei cu salariul: „În sistemul public de pensii, pensionarii pot cumula pensia cu venituri dintr-o activitate pentru care se datorează contribuții de asigurări sociale, potrivit Codului fiscal, precum și persoanele care desfășoară activitate în calitate de prestator casnic, potrivit Legii nr. 111/2022, și care datorează contribuția de asigurări sociale, indiferent de nivelul acestora, cu excepția:

a) soțului supraviețuitor beneficiar al unei pensii de urmaș care realizează venituri lunare aflându-se în una dintre situațiile prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a), b) sau d), mai mari decât salariul minim brut pe țară garantat în plată;

b) pensionarului, beneficiar al unei pensii anticipate, care realizează venituri lunare aflându-se în una dintre situațiile prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a), b) sau d)”, scrie în noua lege a pensiilor. 

Există deseori o confuzie între situația continuării activității și cea cumulării calității de pensionar cu cea de salariat, chiar la același angajator și chiar pe același post. În primul caz vorbim de același raport de muncă și de amânarea momentului în care angajatul devine pensionar, în timp ce în a doua situație raportul de muncă încetează și angajatul dobândește calitatea de pensionar, fiind reangajat la vechiul loc de muncă, în baza unui nou contract.