Pensia de urmaș trebuie acordată soțului/soției supraviețuitoare atunci când sunt îndeplinite condițiile unei durate de cel puțin 15 ani a căsătoriei și vârsta standard de pensionare, dar și când pensionarea s-a făcut mai devreme, cu reducerea vârstei potrivit legii, a stabilit luni Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) într-o hotărâre de vizează dezlegarea unor chestiuni de drept. Citește articolul
Alegerea unei angajate de a munci în continuare, după ce a îndeplinit condițiile pentru pensionare pentru limită de vârstă, până la vârsta de 65 de ani, limită de vârstă aferentă pensionării bărbaților, nu înseamnă cumularea pensiei cu salariul în baza aceluiași contract de muncă. Dacă se decide să rămână la aceeași firmă, deși ar putea să se pensioneze, angajata va avea o singură calitatea, aceea de salariată. În schimb, dacă se pensionează, dar se reangajează, în baza unui contract de muncă nou, vorbim despre o cumulare a pensiei cu salariul. Citește articolul
Pentru că în curând va intra în vigoare o lege care va obliga casele de pensii să notifice și angajatorii cu privire la emiterea deciziilor de pensionare, ne gândim la ce trebuie să facă angajatorii în contextul primirii acestor notificări. Momentul emiterii deciziei este relevant pentru toate cazurile de pensionare, mai puțin pentru cea pentru limită de vârstă, dar cu privire la care angajatorul ar trebui oricum să fie notificat cu puțin timp înainte, printr-un mecanism pus în funcțiune în 2020. Citește articolul
Cu condiția îndeplinirii stagiului minim de cotizare în sistemul public de pensii, pensia pentru limită de vârstă poate fi obținută la atingerea vârstei standard de pensionare. Ținând cont de faptul că vârsta standard de pensionare este diferită pentru femei și bărbați, iar atingerea ei depinde de data nașterii, îți spunem astăzi cine poate ieși la pensie pentru limită de vârstă în acest an, fie femeie sau bărbat. Citește articolul
Momentul în care contractul individual de muncă (CIM) încetează ca urmare a pensionării provoacă multe neclarități în rândul angajatorilor. Totuși, legislația muncii este destul de clară în această privință. Citește articolul
Persoanele care adună perioade de muncă ulterior pensionării pot cere recalcularea pensiei, având în vedere că pentru ele se plătesc taxe la stat, conform legislației în vigoare. Asta se traduce prin majorarea pensiei, în funcție de perioadele lucrate după pensionare. Citește articolul
Un studiu realizat de Bestjobs România scoate la iveală faptul că opt din zece salariați români iau în calcul să muncească și după ieșirea la pensie, deoarece salariul net lunar pe care îi iau, nu le permite să facă destule economii pentru vârsta pensionării. În aceste condiții, reamintim faptul că legislația actuală permite cumulul pensiei cu salariul, în anumite situații. Citește articolul
Legislația pensiilor stabilește că persoanele ce desfășoară activități în locuri de muncă cu condiții speciale se pot pensiona mai devreme decât în mod normal. Chiar de azi, o nouă categorie de activități este introdusă în rândul celor care permit pensionarea mai rapidă, respectiv cele desfășurate în termocentralele pe bază de cărbune. În acest context, prezentăm astăzi detalii privind munca în condiții speciale și ce activități sunt luate în calcul pentru reducerea vârstei de pensionare. Citește articolul
Printr-o lege oficializată luna trecută se introduce în Legea pensiilor o nouă categorie de activități pentru care se aplică, începând din 18 august 2021, o reducere a vârstei standard de pensionare cu 13 ani. Practic, este vorba de cei care lucrează în termocentralele care funcționează cu cărbune și în minele de cărbune, aceste activități fiind considerate, mai nou, ca fiind desfășurate în condiții speciale. De precizat că legea nu se aplică retroactiv, astfel că munca desfășurată în aceste condiții până la 17 agust 2021 nu este luată în calcul pentru reducerea vârstei de pensionare. Citește articolul
În Codul administrativ, acolo unde sunt reglementate raporturile de serviciu ale funcționarilor publici, există o problemă de discriminare identică uneia care se regăsea până acum ceva vreme și în Codul muncii, dar pe care legiuitorul român încă nu a rezolvat-o în mod similar: dacă vor să rămână în activitate la fel ca bărbații, până la 65 de ani, funcționarele ar trebui să-și poată exprima opțiunea liber în acest sens și fără să aibă nevoie de aprobarea conducătorului instituției sau autorității. Citește articolul