Autoritățile au stabilit recent majorarea valorii individuale a tichetelor de masă cu patru bani față de actuala valoare, din octombrie aceasta ajungând la 40,04 lei. Așa cum aminteam recent, nu e singura dată când valoarea tichetelor de masă a crescut cu astfel de valori derizorii, care nu produc în practică, de fapt, nicio diferență în buzunarul salariaților. De pildă, spre final de 2020, valoarea tichetelor de masă a crescut doar cu un ban. În alte perioade, aceasta nici măcar nu a crescut de la un semestru la altul. După numeroase discuții în spațiul public, chiar Ministerul Muncii a simțit nevoia să vină cu un comunicat de presă în care să explice aceste creșteri „fabuloase”.
Ce trebuie amintit apropo de tichetele de masă e faptul că angajatorii din mediul privat nici măcar nu sunt obligați să acorde acest beneficiu pe lângă salariul de bază. Practic, niciun angajator care nu își permite să acorde tichete nu le va acorda, tot așa cum unii angajați nu vor să beneficieze de tichete de masă, preferând un adaos la salariul de bază, bani pe care să-i direcționeze așa cum consideră (cu atât mai mult dacă ne gândim la angajații care nu vor să utilizeze carduri, preferând plata cash, dat fiind că tichetele de masă și orice alte bonuri valorice sunt acum acordate exclusiv pe card).
Un al aspect de subliniat e că angajatorii nu sunt obligați să acorde valoarea maximă a tichetelor, ci orice valoare nominală sub nivelul stabilit prin ordinul de ministru. Cel mai probabil, dacă vom întreba beneficiarii de tichete de masă cât primesc lunar vom vedea că valorile individuale stabilite de angajatori se situează adesea sub plafonul care e stabilit, de fapt, din rațiuni fiscale. În lipsa unui plafon maxim, unii angajatorii ar ajunge să acorde sume considerabile în tichete, deviind astfel atât de la scopul pentru care ele sunt acordate, cât și de la dezideratul statului de a încasa cât mai multe taxe salariale - despre regimul fiscal al acestor tichete, mai jos.
Ca atare, critica adresată Guvernului cu privire la creșterea derizorie a valorii maxime a tichetului de masă este nefondată, întrucât angajatorii nu sunt obligați să acorde tichete și nici să acorde valoarea maximă.
„De vină” pentru criticile actuale este, cel mai probabil, creșterea substanțială a valorii maxime care s-a înregistrat la 1 ianuarie, când tichetul a ajuns de la 35 de lei maximul la 40 de lei. Această creștere a venit pe fondul impunerii suplimentare pe care Guvernul a decis-o anul trecut, când a schimbat regimul fiscal aplicabil tichetelor.
Totodată, reamintim că asigurarea mâncării la locul de muncă pentru salariați, fără a datora taxe salariale, este un beneficiu introdus în 2023 ca o alternativă la tichetele de masă. Ca urmare a creșterii valorii maxime a unui tichet, rezultă automat și majorarea sumei maxime ce beneficiază de tratament fiscal preferențial.
Regimul fiscal de la 1 ianuarie
Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal bugetare „pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung” a stabilit taxarea cu CASS (10%) a tichetelor de masă, începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2024. Vestea că acestor tichete li se va aplica o impunere de 10% nu a fost bine primită, chiar și în pofida acele majorări a valorii maxime a tichetului cu 50 de lei, singurul care a avut de câștigat de aici fiind statul. Noul context fiscal nu ar fi trebuit să ducă însă la retragerea unilaterală a acestui beneficiu, așa cum s-a punctat în acest material. Taxarea acestor tichete a atârnat cel mai greu în spinarea angajaților care sunt plătiți aproape de minimul pe economie și care primesc tichete ce fac din salariul lor un venit ceva mai mare.
Până în 2024, tichetele acordate în condițiile și în limitele prevăzute de lege au fost doar supuse impozitului pe venit 10%. Nicio contribuție socială nu se percepea pentru acordarea tichetelor. Din 2024 însă paradigma s-a schimbat, astfel că tichetele mai sunt scutite doar de contribuția la pensie, nu și de cea la sănătate.
Tichetele de masă sunt bilete de valoare, pe care orice angajator le poate acorda lunar salariaților săi, în baza Legii nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare. De asemenea, acordarea lor se poate face atât în cazul angajaților cu normă întreagă, cât și în cazul celor cu normă parțială. În normele de aplicare ale Legii nr. 165/2018 scrie că și salariaților cu un contract individual de muncă cu timp parțial le pot fi oferite tichete de masă, însă trebuie ca ei să aibă funcția de bază la firma respectivă. Stabilirea funcției de bază se aplică și în cazul salariaților care au mai multe contracte de muncă sau chiar mai multe funcții în cadrul aceleiași firme.
Sunt însă perioade din lună pentru care angajații nu pot primi tichete de masă, adică atunci când:
- sunt în concediu de odihnă;
- beneficiază de zile libere plătite, în cazul unor evenimente familiale deosebite;
- beneficiază de alte zile libere acordate conform legii sau contractelor colective de muncă;
- sunt delegați sau detașați în afara localității în care își au locul permanent de muncă și primesc indemnizație de delegare sau de detașare;
- se află în concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă;
- sunt absenți de la locul de muncă ori se află în alte situații stabilite de angajator împreună cu organizațiile sindicale ori, după caz, cu reprezentanții salariaților.
Totodată, nici telesalariatul, nici cel care muncește la domiciliu nu pot fi lipsiți de tichetele de masă doar pe criteriul schimbării locului din care lucrează.
Comentarii articol (6)