ACCES PREMIUM
Acordarea concediului de odihnă unui salariat nu poate fi condiţionată de trecerea unei anumite perioade de la angajare, o astfel de regulă neexistând în legislaţia muncii. Chiar şi salariatul care se află în perioada de probă are dreptul la zile de concediu de odihnă, acesta având aceleaşi drepturi ca şi angajaţii permanenţi.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
În condițiile relaxării restricțiilor impuse de pandemia de coronavirus, tot mai mulți angajatori iau în calcul revenirea la birou, încercând totodată să păstreze, chiar și parțial, posibilitatea ca salariații să își desfășoare activitatea în continuare și în regim de telemuncă. Însă, în contextul unui astfel de program hibrid, în ce măsură este posibilă alternarea prezenței la birou cu telemunca sau munca la domiciliu? Există, potrivit specialiștilor, doar varianta în care se poate opta pentru un program hibrid de telemuncă și muncă de la birou.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Să ai contractul de muncă suspendat ori, mai bine spus, raportul de muncă să fie suspendat înseamnă să nu muncești pentru angajatorul respectiv în acea perioadă - orice ar presupune asta (altfel, se consideră că e muncă nedeclarată, „la negru”). Dar oare înseamnă asta că în perioada respectivă, de suspendare, nu mai ai nicio obligație față de firmă? Nu chiar. În ce măsură se poate vorbi de o abatere disciplinară în perioada suspendării contractului de muncă, când, de pildă, angajatul ajunge să divulge unele informații legate de muncă sau în alte situații prin care, în mod vădit, își încalcă obligațiile asumate ca angajat?
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Numărul de comenzi lansate prin aplicații mobile sau pagini de internet a crescut vertiginos în ultimii câțiva ani, fie că vorbim despre livrarea unor produse, a mesei de prânz la birou sau o cursă cu transportul urban de tip ride sharing. Activitatea prestată prin platformele digitale ridică o serie de întrebări de natură juridică, pe măsură ce se încearcă adaptarea cadrului legislativ existent pentru a acoperi și această realitate de dată recentă. Printre ele, o temă des discutată în ultima perioadă se referă la statutul celor care prestează serviciile pe care le contractăm atunci când dăm click pe butonul "comandă aici". Sunt aceștia salariați sau persoane care desfășoară activități independente, conform legislației din România?
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Revenirea la birou, din telemuncă, presupune modificarea tipului de contract individual de muncă (CIM), printr-un act adițional semnat atât de angajator, cât și de salariat, fără de care angajații nu pot fi obligați să muncească exclusiv de la sediul firmei, spun specialiștii. O altă variantă ar putea fi emiterea, de către angajator, a unei decizii obligatorii față de întreg colectivul, însă comunicarea eficientă între părți rămâne, în continuare, cea mai bună soluție în cadrul raporturilor de muncă.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Dacă vor ca telesalariații să se întoarcă la birou, angajatorii trebuie să țină cont, procedural vorbind, de modul cum s-a făcut trecerea la telemuncă a respectivilor angajați. În ultimul an, situația a stat în mod diferit: telemunca s-a putut dispune inclusiv unilateral, iar firmele mari au avut chiar obligația de a alege trecerea la telemuncă, dacă specificul activității o permitea. În cazul celor care s-au pus de comun acord cu salariații pentru telemuncă însă, revenirea la munca de birou va trebui să se facă tot de comun acord.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Printr-un proiect de lege pe care-l trimite acum Parlamentului pentru adoptare, Guvernul a dat undă verde ideii ca salariații ce doresc să continue activitatea după momentul când se pot pensiona pentru limită de vârstă să o facă, iar asta indiferent de acordul angajatorului. Pentru salariații de la privat, care nu au nici acum și nu ar urma să aibă nici dacă acest proiect devine lege o interdicție la cumulul pensiei cu salariul, asta ar însemna că se pot duce să le prezinte angajatorilor, fără drept de opoziție din partea acestora, intenția de a mai lucra încă un număr de ani în posturile respective. Măsura e criticată însă de mai multe voci deja, fiind destul de neclară și în dezavantajul firmelor.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Cele mai multe state europene cer firmelor care detașează din străinătate pe teritoriul lor să notifice înainte aceste detașări - unele, inclusiv în cazul simplelor deplasări în interes de afaceri, pe care legislația statelor de proveniență, poate, nu le-ar trata în același fel. Tratamentul aplicabil de la stat la stat poate fi mult diferit, iar specialiștii recomandă firmelor să consulte cu atenție cerințele din fiecare stat și să îndeplinească în mod corect formalitățile de notificare pentru a nu risca amenzi uriașe.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Acum câțiva ani, la nivel european era adoptată o directivă ce impunea reguli noi în materia detașărilor transnaționale. Am transpus-o și noi, iar noutățile se regăsesc, de vara anului trecut, în Legea nr. 16/2017. Una dintre noutăți și cu cel mai mare impact pentru firme este, fără dar și poate,
principiul plății similare pentru prestația (munca) comparabilă (equal pay for equal work).
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Angajatorul este responsabil pentru securitatea şi sănătatea salariaţilor săi cât timp aceştia se află în timpul programului de lucru, scrie în Codul muncii, asta înseamnă că, şi în situaţia în care o altă persoană din afara firmei săvârseşte fapte de hărţuire asupra unui salariat, angajatorul are responsabilitatea de a-şi proteja salariatul, a explicat un specialist în relaţii de muncă la o conferinţă recentă
avocatnet.ro.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Lucia Tozaru 
Anca Cernat 
Dan Nastase 
Schoenherr si Asociatii 
Simona Voiculescu 
