Relații de muncă & Asigurări sociale

ACCES PREMIUM

Jurisprudență utilă

Nu e suficientă o demisie verbală. Angajata, concediată disciplinar pentru absențe nemotivate

Cazul unei salariate din domeniul HoReCa, ce a susținut că și-a prezentat demisia verbal și a fost încurajată să plece imediat, dar a fost ulterior concediată disciplinar pentru absențe nemotivate, oferă lecții valoroase atât pentru angajați, cât și pentru angajatori. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Timpul de muncă și timpul de odihnă, de la A la Z

Munca suplimentară – inițiativa angajatorului și acordul salariatului

Munca suplimentară este un instrument la dispoziția angajatorului pentru a acoperi nevoi operaționale temporare, însă utilizarea sa este strict reglementată de Codul muncii - pentru a proteja salariații. Tratată adesea ca practică constantă în loc de situație excepțională, munca suplimentară poate ajunge să corodeze semnificativ sănătatea lucrătorilor. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Jurisprudență utilă

Managementul defectuos poate fi considerat abatere disciplinară? Ce ne arată o speță soluționată definitiv în instanță

Litigiile de muncă ce privesc concedierea salariaților, mai ales a celor cu funcții de conducere, aduc adesea în discuție multiple aspecte de procedură și de fond, iar o recentă decizie Curții de Apel București oferă o perspectivă valoroasă asupra modului în care sunt cântărite abaterile disciplinare, termenele procedurale și, nu în ultimul rând, dificultatea probării unor pretenții precum plata orelor suplimentare. Cazul, complex prin multitudinea acuzațiilor aduse unui manager de filială, demonstrează că, deși unele acuzații pot fi înlăturate pentru vicii de formă sau lipsă de probe, anumite fapte, considerate esențiale pentru rolul managerial pot justifica, în final, măsura extremă a desfacerii contractului individual de muncă. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Timpul de muncă și timpul de odihnă, de la A la Z

Ora exactă a dreptului muncii: ce înseamnă timp de muncă în legislația română și europeană

Noțiunile de „timp de muncă” și „timp de odihnă” stau la baza unor numeroase neînțelegeri la nivelul relațiilor dintre angajați și angajatori și sunt frecvent amintite pe lista neregulilor depistate de inspectorii de muncă în întreprinderi. Textele de lege sunt doar aparent clare pentru unii angajatori, în alte situații sunt însă de-a dreptul ignorate, mai ales că nu sunt interpretate în mod coroborat. Prin ele însele textele nu sunt însă suficiente, la nivel european existând și o bogată jurisprudență care dezvoltă aceste concepte și de care trebuie să ținem cont. Începem astăzi o serie de materiale dedicate explicării acestor două noțiuni, aplecându-ne, întâi de toate, asupra chestiunilor de bază: Citește articolul

ACCES PREMIUM

Autoritățile europene discută crearea unei platforme online comune pentru transmiterea declarațiilor de detașare transfrontalieră

Consiliul Uniunii Europene (UE) a adoptat recent poziția sa de negociere în cadrul procedurii legislative privind adoptarea unui regulament european pentru crearea unei platforme online standardizate pentru transmiterea electronică a declarațiilor de detașare transfrontalieră a lucrătorilor. Sistemul propus ar simplifica procedurile actuale, permițând companiilor să încarce documentele direct online, cu verificare automată a datelor și comunicare facilă cu autoritățile. Deși participarea statelor membre la sistemul propus ar fi opțională, se estimează că implementarea ar reduce timpul de completare a declarațiilor cu 73% și costurile administrative cu 58%. Confederația Europeană a Sindicatelor avertizează însă că limitarea informațiilor solicitate ar putea îngreuna identificarea detașărilor fictive și că va duce la o deteriorare a protecției drepturilor angajaților detașați. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Hărțuirea la locul de muncă este subraportată în instituțiile din România, arată ANES. Deși cadrul legal există, aplicarea sa rămâne deficitară

Hărțuirea la locul de muncă rămâne subraportată în instituțiile și autoritățile din România, conform unui raport care relevă că doar 6% dintre instituțiile monitorizate au identificat și sancționat cazuri concrete. Documentul semnalează lipsa uniformității în colectarea datelor și necesitatea unor campanii ample de conștientizare privind comportamentele care constituie hărțuire. Deși există cadru legislativ adecvat, aplicarea sa rămâne deficitară. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Jurisprudență utilă

Când angajatorul „concediază” pentru a da un exemplu

Încetarea contractului individual de muncă prin acordul părților poate fi anulată atunci când consimțământul angajatului este viciat prin violență morală. Tribunalul Galați a decis recent că presiunile și amenințările exercitate asupra unei angajate pentru a semna un acord de încetare, în contextul unui incident legat de bunuri neachitate, constituie un viciu de consimțământ. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Jurisprudență utilă

Concedierea pentru absențe nemotivate, menținută în instanță - lecții dintr-o speță cu final neașteptat

O dispută juridică privind o concediere disciplinară a parcurs un traseu sinuos prin instanțele de judecată, culminând cu o decizie a curții de apel ce merită o atenție deosebită. Absența nemotivată a angajatului de la serviciu lovește chiar în „inima” raportului de muncă, iar cazul de față reconfirmă faptul că angajatorii nu sunt lipsiți de pârghii în fața abaterilor disciplinare ale angajaților, inclusiv a absențelor nemotivate.  Citește articolul

ACCES PREMIUM

UPDATE Oficial: Cabinetele medicale vor putea furniza servicii în cadrul persoanelor juridice pentru angajații proprii, nu doar în cadrul instituțiilor publice

O lege apărută marți în Monitorul Oficial vizează completarea ordonanței privind înființarea și organizarea cabinetelor medicale prin includerea unor noi forme de furnizare a serviciilor medicale. Una dintre modificări vizează funcționarea cabinetelor în cadrul persoanelor juridice pentru angajații proprii, în cadrul serviciilor interne de prevenire și protecție, în contextul în care normele actuale prevăd această posibilitate doar pentru instituțiile publice. Citește articolul

ACCES PREMIUM

UPDATE Sporul de doctorat se acordă doar de la data modificării fișei postului, aceasta nefiind obligatorie pentru angajator în orice situație. Decizia ICCJ, în Monitorul Oficial

În contextul unei ordonanțe date în 2023, care impunea o condiție suplimentară pentru acordarea sporului de doctorat în rândul bugetarilor, respectiv modificarea fișelor de post, Înalta Curte s-a pronunțat luna trecută stabilind că angajatorii nu sunt obligați în toate situațiile să modifice fișele de post. Concret, obligația prevăzută de lege există doar în măsura în care specificul muncii permite identificarea unor atribuţii/criterii obiective care să prevadă în ce modalitate este sau poate fi valorificată suplimentar activitatea salariatului ce deţine acest titlu. Indemnizația pentru titlul de doctor se acordă însă numai după modificarea fișelor de post, iar nu și în lipsa acesteia. Decizia Înaltei Curți a fost publicată marți în Monitorul Oficial, iar motivarea acesteia este deosebit de importantă pentru autoritățile și instituțiile unde se acordă acest spor, care vor trebui să justifice acordarea lor în condițiile legale, astfel detaliate prin recenta decizie a Curții. Citește articolul