ACCES PREMIUM
Dacă desființează postul și angajatul contestă concedierea sa ca urmare a desființării, angajatorul care l-a reînființat chiar și după cele 45 de zile de la momentul comunicării decizie de concediere s-ar putea regăsi în situația în care e dificil de arătat că respectiva desființare a fost efectivă și s-a bazat pe o cauză reală și serioasă.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Acum că majorarea de la 1 iulie a salariului minim cu 400 de lei este la doi pași de a deveni oficială, proiectul de hotărâre în acest sens fiind pus marți în dezbatere la Ministerul Muncii, dar și în considerarea proiectelor ce vor transpune directiva privind salariul minim în UE, trebuie să ne uităm și dincolo de momentul 1 iulie, din mai multe puncte de vedere: ce șanse sunt să mai asistăm la o nouă creștere, cum se poziționează salariul de la 1 iulie în raport cu transpunerea directivei europene, ce se întâmplă în sectoarele speciale sau ce știm sigur că rămâne la fel tot restul anului.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Chiar dacă nu pot fi obligați să plătească amenzile primite de companii în anumite situații, angajații responsabili pentru daunele materiale provocate angajatorului prin neglijența sau greșelile lor în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu pot fi obligați să le plătească ulterior, când angajatorul se întoarce, practic, împotriva lor. Înainte de a solicita unui angajat să acopere aceste pagube, compania trebuie să demonstreze că angajatul este vinovat și că există o legătură directă între prejudiciu și fapta sa, care, obligatoriu, trebuie să fi avut legătură cu munca sa.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Principalul criteriu de departajare între cine are obligații și cine nu are în privința obligației de a avea un canal intern de raportare în contextul Legii Whistleblower este numărul de angajați. În cazul entităților publice, numărul de angajați nu prezintă relevanță însă. La acest moment, toți angajatorii privați cu cel puțin 50 de angajați au obligația de a avea un canal intern de raportare, riscând altfel o amendă ce poate ajunge până la 40.000 de lei. Canalul intern de raportare este un mecanism vital pentru asigurarea respectării legii în cadrul entităților publice și private. Instituirea și gestionarea eficientă a acestuia nu numai că promovează un mediu de lucru etic și legal, dar protejează și drepturile celor care își asumă responsabilitatea de a semnala neregulile.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Realități de pe piața muncii
Implicit, legislația nu îi permite angajatorului să restricționeze unor angajați accesul la grupurile sanitare. Prin faptul că legea prevede că grupurile sanitare trebuie să fie în apropierea posturilor de lucru, e de la sine înțeles că nu putem vorbi de asigurarea condițiilor minime privind igiena la locul de muncă prin chiar restricționarea accesului la acele condiții.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Normele Legii prestatorilor casnici vor fi modificate curând, conform unui proiect de hotărâre de Guvern pus joi în dezbatere la Ministerul Muncii. Scopul proiectului e de alinia normele la modificările aduse legii luna trecută.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Înțelegerea importanței semnalizării de securitate și de sănătate la locul de muncă (SSM) este esențială pentru prevenirea accidentelor. Pentru a evita evenimentele nefericite, regulile specifice impun ca în locurile unde se desfășoară activități să avem semne care să ne avertizeze despre pericole potențiale sau care să ne instruiască cu privire la ce trebuie să facem. Semnalizarea este importantă nu doar pentru lucrători, ci și pentru vizitatori și înseamnă orice formă de comunicare care informează despre siguranță și sănătate la locul de muncă, putând fi vorba de un panou, o culoare distinctivă, un semnal luminos sau sonor, o indicație verbală sau chiar un gest.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Impunerea unei limite maxime a decontării cheltuielilor cu ochelari angajaților din instituțiile/autoritățile publice se va reflecta, cel mai probabil, în practica angajatorilor din mediul privat și nu într-un mod care să-i avantajeze, la final, pe angajatori. Riscul major se află însă pe plan fiscal. Problema din recentul proiect de OUG nu ar fi neapărat impunerea unei limite sau, măcar, a unui interval de cost, ci faptul că limita e nejustificat de scăzută.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Norvegia a demonstrat un angajament exemplar în ceea ce privește îmbunătățirea sănătății și securității la locul de muncă (SSM), devenind un model de urmat pentru alte state europene, potrivit unui raport publicat săptămâna aceasta de Agenția Europeană de SSM (AESSM). Printr-o serie de măsuri inovatoare și reglementări stricte, Norvegia a reușit să creeze un mediu de muncă mai sigur și mai sănătos pentru toți angajații săi. Raportul descrie actuala strategie a Norvegiei în domeniul SSM și prezintă rezultatele a șase studii de caz pe teme specifice, în această ordine: strategia bazată pe riscuri a autorității pentru inspecția muncii, cooperarea între diferitele agenții și autorități ale statului, lecțiile învățate în pandemie (utilizarea inspecțiilor virtuale), call-centerul autorității pentru inspecția muncii, serviciile de sănătate ocupațională și schema reprezentanților pentru SSM (terți care se ocupă de supraveghere pe diferite sectoare de activitate, dar nu sunt inspectori de muncă).
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Jurisprudență utilă
Când angajatul susține în instanță că fostul angajator a făcut abuz de drept prin încetarea contractului său pe perioada de probă, deși se înțelegea bine cu toți colegii, clienții și părea că își îndeplinește sarcinile conform fișei postului, acesta trebuie să probeze cele susținute, a decis în mod definitiv, recent, o instanță, într-o speță care ilustrează destul de bine ideea de marjă de apreciere a angajatorului în privința continuării relației de muncă cu un angajat pe care nu-l consideră potrivit postului.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Dan Năstase 
Simona Voiculescu 
avocatnet.ro 
