„Poate angajatorul să-mi modifice programul de lucru după bunul plac, de la o zi la alta?” este o întrebare pe care și-au pus-o mulți angajați. Răspunsul scurt este nu. Răspunsul elaborat, însă, dezvăluie o arhitectură juridică complexă, atât la nivel european, cât și național, menită să protejeze un principiu fundamental: predictibilitatea. Citește articolul
În articolul anterior din această serie am descris evaluarea riscurilor ca fiind „radiografia” securității și sănătății dintr-o companie – un instrument de diagnostic esențial. Însă, un diagnostic, oricât de precis, este inutil dacă nu este urmat de un plan de tratament. În domeniul SSM, acest „plan de tratament” poartă un nume specific: Planul de prevenire și protecție. Citește articolul
Atunci când angajatorul impune punctul de plecare/întoarcere, mijlocul și ora deplasării către locuri de intervenție variabile, întregul interval de deplasare dintre acel punct și locul muncii este „timp de lucru” – și la dus, și la întors, după cum a decis recent Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Citește articolul
Într-o piață a muncii marcată de evoluție tehnologică galopantă, adaptabilitatea nu mai este un simplu avantaj, ci o condiție esențială a supraviețuirii profesionale. În acest context, formarea profesională devine pilonul central al relației de muncă, un punct de intersecție unde interesele angajatorului și ale salariatului ar trebui, teoretic, să îmbine armonios. Doar că formarea ajunge deseori să fie motivul unor neînțelegeri între cele două părți ale raportului de muncă. Citește articolul
Directiva Uniunii Europene 2023/970 privind transparența salarială are impact începând cu 1 ianuarie 2026, chiar dacă termenul maxim până la care statele membre trebuie să o implementeze în legislația națională este 7 iunie 2026. Primele raportări pe care angajatorii vor fi obligați să le facă până la data de 7 iunie 2027 privesc anul calendaristic 2026. Prin urmare, companiile trebuie să prioritizeze conformarea încă de la începutul lui 2026, având în vedere perioada relevantă cuprinsă în raportare. Timpul rămas este foarte scurt pentru a-și revedea și, unde este necesar, a-și regândi politicile, procesele și instrumentele de resurse umane, astfel încât să se conformeze reglementării și, mai ales, să poată oferi angajaților răspunsuri precise la întrebări precum: cum se stabilește pachetul salarial, unde se poziționează în grila companiei sau în raport cu posturi echivalente. Citește articolul
Deși cerințele privind transparența salariilor vor deveni obligatorii din a doua jumătate a anului viitor, mai mulți angajatori din România au recunoscut că nu sunt încă pregătiți să le aplice. În așteptarea noilor obligații, companiile sunt îndemnate să analizeze din timp nivelurile de salarizare și să stabilească criterii clare și obiective, pentru a evita dificultățile ce pot apărea odată cu intrarea în vigoare a regulilor. Citește articolul
Interdicția de concediere a salariatului aflat în concediu medical se raportează la momentul emiterii deciziei de concediere, potrivit unei clarificări recente oferite de Înalta Curte. Ce înseamnă asta mai exact: Citește articolul
O hotărâre de Guvern recent oficializată aduce modificări normei care reglementează protecția sănătății și securității lucrătorilor față de riscurile expunerii la azbest. Măsura vine în contextul transpunerii în legislația autohtonă a unei directive europene care modifică valorile-limită de expunere profesională, făcându-le mai stricte. Deși interzis în UE din 2007, azbestul este încă prezent în construcțiile realizate înainte de acest an. Citește articolul
O discuție recent întâlnită, pornită de la întrebarea unui salariat căruia angajatorul i-a solicitat o testare psihologică neprevăzută în cadrul controlului medical periodic, readuce în atenție un subiect sensibil și adesea neclar: care sunt limitele în care angajatorul poate solicita evaluări medicale suplimentare și cine are, în definitiv, competența de a decide natura acestora?
Citește articolulFinalizată recent, campania națională de control privind respectarea normelor ce guvernează munca zilieră, desfășurată în domenii precum agricultura, HoReCa și serviciile de întreținere peisagistică și organizare de evenimente arată, ca în fiecare an, aproximativ aceleași nereguli în practică: beneficiarii muncii ziliere nu respectă domeniile stricte în care acest tip de muncă poate fi folosit, lipsa de transparență și, poate cel mai important, ignorarea cu totul a regulilor de SSM. Citește articolul