Angajarea străinilor în România înseamnă respectarea nu doar a cadrului legal aplicabil în cazul angajaților români, ci și a normelor speciale, dedicate strict celor dintâi. Pentru că vorbim de un tablou normativ destul de amplu, în practică se observă nu de puține ori omiterea unor aspecte deosebit de importante, ceea ce se traduce prin amenzi substanțiale ori chiar, în cazuri extreme, răspundere penală, dar și prin prejudicierea intereselor angajaților înșiși. Prin adoptarea unor practici proactive și prin înțelegere aprofundată a normelor legale și a implicațiilor practice, angajatorii pot gestiona eficient conformitatea și riscurile asociate angajării forței de muncă străine în România. Citește articolul
Atunci când temperaturile devin extreme, angajatorii sunt obligați să ia măsuri pentru a proteja sănătatea salariaților. Vorbim, printre altele, despre reducerea efortului fizic, asigurarea ventilației, furnizarea de apă și echipamente de protecție, dar și despre adaptarea programului de lucru. Iar dacă aceste condiții nu pot fi asigurate, activitatea poate fi redusă sau chiar întreruptă temporar, fără ca angajații să își piardă drepturile. Nerespectarea acestor obligații poate atrage controale și amenzi din partea autorităților. Citește articolul
Deși nu există o obligație cu efecte retroactive în cazul înregistrării medicalelor în Reges-Online, data la care se face trecerea între Revisal și Reges Online devenind data obligatorie de înregistrare, angajatorii ar trebui să acorde, totuși, atenție concediilor medicale în derulare la data trecerii la Reges-Online. Citește articolul
Funcționalitatea „angajatului cu drept de delegare” în sistemul Reges-Online este o opțiune utilă în multe situații, conferindu-i-se acestui angajat drepturi similare cu cele ale reprezentantului legal în utilizarea Reges. Acest tip de utilizator poate fi desemnat însă doar de reprezentantul legal sau de împuternicitul acestuia, iar esența acestui rol special e că angajatul respectiv poate delega la rândul său drepturi de operare în registru către alți colegi, asigurând continuitatea activității în perioadele de absență (concedii, boală). Citește articolul
În peisajul adesea complex al relațiilor de muncă, contractul colectiv de muncă (CCM) se profilează, teoretic, ca un far de stabilitate, predictibilitate și echilibru. Departe de a fi doar un alt document formal sau o sperietoare, CCM-ul este, în esență, rodul dialogului social, o punte de legătură între interesele lucrătorilor și obiectivele angajatorilor. Când este negociat cu bună-credință și viziune pe termen lung, contractul colectiv devine un motor pentru progres și un scut împotriva conflictelor inutile. Citește articolul
Salariații care nu sunt ortodocși au dreptul la zile libere în funcție de calendarul religios propriu, iar cei care aparțin altor religii decât cele creștine beneficiază de timp liber pentru cele mai importante sărbători ale credinței lor, conform prevederilor din Codul Muncii. Aceste zile se acordă suplimentar față de cele stabilite la nivel național, iar angajatorii nu pot refuza acordarea lor, indiferent de religia majoritară din colectiv. Citește articolul
Flexibilitatea locului de muncă, în special prin modalități precum telemunca, a devenit nu doar o aspirație, ci o realitate pentru mulți lucrători și o strategie adaptativă pentru numeroși angajatori. Această modalitate de organizare a muncii aduce beneficii incontestabile, dar și provocări, mai ales atunci când intervin evenimente de viață semnificative, cum ar fi concediul pentru creșterea copilului (CCC). Ce se întâmplă însă când unui lucrător, obișnuit să presteze muncă în regim de telemuncă anterior intrării în CCC, i se solicită la revenire să își schimbe radical modul de lucru, inclusiv prin relocarea într-un alt oraș? Citește articolul
În dinamica relațiilor de muncă, angajatorul deține o poziție cu responsabilități multiple și complexe, iar dincolo de viziunea de business și de obiectivele de profitabilitate succesul pe termen lung al unei companii este intrinsec legat de modul în care își tratează angajații și de respectarea riguroasă a cadrului legal.Neglijarea acestor aspecte poate genera nu doar costuri financiare semnificative, ci și un climat de muncă tensionat, o productivitate scăzută și prejudicii de imagine greu de reparat. În spiritul promovării echilibrului și al bunei-credințe, principii esențiale pentru orice relație contractuală, vom analiza cinci dintre cele mai frecvente greșeli pe care le comit angajatorii și care pot avea consecințe serioase asupra businessului și a salariaților. Citește articolul
În dinamica relațiilor de muncă există o linie fină, dar esențială, între dreptul legitim al angajatorului de a organiza și controla activitatea și abuzul de drept care lezează demnitatea și viața privată a salariatului. Două dintre cele mai sensibile puncte de contact, unde această linie este frecvent testată, sunt organizarea programului de lucru și utilizarea sistemelor de supraveghere video. Atunci când ambele instrumente sunt folosite ca pârghii într-o campanie de șicanare ne aflăm pe teritoriul hărțuirii morale, iar o decizie recentă a unei instanțe de apel din România tranșează un astfel de caz, arătând cum fapte administrative aparent distincte – o cameră de supraveghere intruzivă, o sancțiune nelegală, o schimbare de ture și o delegare punitivă – pot constitui, în ansamblul lor, un abuz sistematic ce obligă angajatorul la plata de daune morale pentru hărțuire. Citește articolul
Deși informația despre adresa angajatului nu mai poate fi extrasă vizual de pe noua carte de identitate electronică, ce va deveni tot mai răspândită de acum înainte, angajatorii au un interes major să dețină această informație, iar o modalitate de a se asigura că o dețin este completarea unor declarații pe propria răspundere de către angajații cu astfel de cărți de identitate. Citește articolul