De la bun început, angajatul trebuie să știe dacă în activitatea sa va trebui să mai plece, din când în când, în afara locului muncii și care sunt condițiile acestor deplasări, inclusiv chestiunea suportării costurilor. Citește articolul
Organizarea și funcționarea Institutului Național de Administrație (INA) va fi reglementată printr-o nouă ordonanță a Guvernului, în scopul eficientizării activității institutului, pentru a acoperi nevoia de formare de calitate și de inovare în sectorul public din România. Noua reglementare, prinsă într-un proiect de OUG care a primit azi undă verde de la Guvern, reia într-o mare măsură tipurile de programe de formare pe care INA le poate organiza, însă aduce unele noutăți în privința accesului sectorului privat la unele programe de formare, dar și în stipularea expresă a nevoii de colaborare cu experți din domeniul formării profesionale pentru a asigura standarde de calitate a programelor. Citește articolul
Principiul care stă la baza art. 81 alin. (8) din Codul muncii, dreptul salariatului de a demisiona fără preaviz atunci când angajatorul să nu-și respectă obligațiile legale și contractuale, este unul simplu: nimeni nu poate fi obligat să muncească atunci când îi sunt încălcate drepturile, așa cum sunt ele prevăzute de lege sau asumate prin contractul individual sau colectiv, după caz. Ce obligații? De exemplu, cele privind concediul de odihnă anual. E nevoie însă de precizări concrete în demisie cu privire la ce obligații au fost încălcate/nerespectate de angajator? Citește articolul
Chestiunea repausului săptămânal este de multe ori o bătaie de cap pentru angajatori - adesea ignorate sau prost interpretate, prevederile legale referitoare la repausul săptămânal răspund majorității întrebărilor frecvente puse pe acest subiect: de exemplu, cum se acordă în cazul celor care nu au un program luni-vineri, dacă se poate acorda repausul fracționat, cât de multe zile la rând poate lucra cineva fără să beneficieze de repaus și multe altele. Citește articolul
Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) oferă stimulente financiare angajatorilor care încadrează în muncă elevi și studenți pe durata vacanței. Aceștia pot beneficia lunar de un stimulent egal cu 50% din valoarea indicatorului social de referință (ISR) al asigurărilor pentru șomaj și stimulării ocupării forței de muncă, adică 330 lei (valoarea ISR fiind de 660 lei în 2024). Citește articolul
Un lucrător independent cere în instanță constatarea existenței unui raport de muncă pe o perioadă de un an, bazat pe ceea ce el consideră ca fiind o relație de dependență cu societatea cu care semnase un contract de prestări servicii. Realitatea prezentată de reclamant și cea prezentată de pârât, adică societatea cu care colaborase, nu sunt semnificativ diferite, doar că reclamantul consideră că s-a comportat mai mult ca un angajat decât ca un partener independent, pe când societatea cu care a colaborat consideră că nu și arată că nici măcar nu și-ar fi permis un salariat plătit la acel nivel. Reclamantul pierde procesul, ambele instanțe considerând că între părți nu a existat decât o prestare de servicii. Reclamantul pierde pentru că nu poate să dovedească raportul de subordonare, iar asta chiar și într-un context în care primise din resursele societății cu care să-și desfășoare activitatea, avea acces la unele platforme sau baze de date și chiar la un birou din când în când. Citește articolul
Un proiect pus luna asta în dezbatere la Ministerul Muncii ar fi obligat angajatorii ca, atunci când majorează salariile brute, să asigure cel puțin netul anterior. Introducerea acestei garanții pentru angajați în Codul muncii ar fi fost necesară chiar până la finele acestei luni, din moment ce 1 iulie este un nou prilej, odată cu majorarea salariului minim brut garantat în plată, când unele salarii nete vor înregistra scăderi în loc de creșteri - vorbim, în principal, de cei ale căror salarii trebuie să crească după 24 de luni. Clarificarea nu va intra în Codul muncii nici până la 1 iulie, nici prin proiectul anterior menționat, din care au dispărut brusc și fără explicații prevederile ce prevedeau garantarea netului anterior. Citește articolul
Proiectul de lege pentru stabilirea și actualizare a salariului minim brut garantată în plată conform directivei europene privind salariul minim adecvat în Uniunea Europeană (UE) a fost adoptat azi de Guvern, informează Ministerul Muncii, urmând să ajungă acum la Parlament. Proiectul a fost pus în dezbatere luna acum zece zile, în aproximativ aceeași formă pe care redacția avocatnet.ro o prezenta, pe surse, la începutul lunii trecute. Viitorul mecanism prin care se va stabili și apoi actualiza anual salariul minim în România va ține cont de puterea de cumpărare, de costul vieții, de nivelul general al salariilor și de distribuția acestora, de rata de creștere a salariilor, dar și de productivitate. Totodată, se dorește sancționarea mult mai dură a celor care nu acordă salariul minim, dar și clarificarea unor aspecte ce țin de salarizare. Citește articolul
În anul 2023, economia României a pierdut peste 21 de milioane de euro din cauza accidentelor de muncă, conform unui studiu realizat de Eurofin Consult, firmă specializată în securitate și sănătate în muncă (SSM). Această sumă reprezintă doar vârful aisbergului. Dacă s-ar fi luat în calcul toate costurile directe și indirecte asociate accidentelor de muncă, suma ar fi fost de cel puțin 10 ori mai mare.
Citește articolulCum pe perioada concediului de odihnă nu se acordă salariu, ci o indemnizație de concediu, iar modul acesteia de calcul reprezintă o medie a drepturilor salariale din ultimele trei luni, pot exista situații în care indemnizația să nu fie tocmai egală cu venitul pe care l-ar fi încasat angajatul în perioada respectivă. Citește articolul