Normele pentru decontarea cheltuielilor cu ochelarii de vedere ai angajaților de la stat au fost puse marți în dezbatere și detaliază mecanismul de decontare, definițiile aplicabile termenilor de „dispozitiv de corecție normal” și „dispozitiv de corecție special”, precum și clarificarea sumei efectiv decontate în cazul celor care costă mai puțin de 500 de lei. Citește articolul
Un litigiu de muncă finalizat recent readuce în discuție importanța elementelor esențiale ale contractului individual de muncă și faptul că tratarea acestora cu superficialitate poate avea, în final, consecințe serioase, precum concedierea. Locul muncii este, potrivit Codului muncii, un element esențial al contractului individual de muncă (CIM), iar în cazul în care domiciliul salariatului nu este în localitatea în care se află și locul de muncă înscris în contract, o „înțelegere amicală” sau o clauză care lasă loc de interpretare în privința tipului de contract și salariatului i se impune să se prezinte la locul de muncă stabilit, în scris și de comun acord, situația devine cel puțin complicată. În procesul intentat angajatorului, salariata pretinde existența unei simulații, dar nu reușește să dovedească existența ei juridică. În realitate, era doar o înțelegere paralelă și informală cu angajatorul și nimic mai mult. Citește articolul
Deloc surprinzător, iată-ne șase luni mai târziu discutând despre aceeași paradigmă a majorării salariilor minime mai vechi de 24 de luni: le majorăm dincolo de 3.700 de lei?, câți lei punem în plus la cei 3.700? Cu ignorarea totală a scopului obligației de a majora aceste salarii, dar și a unei normalități ce presupune evoluție salarială odată cu dobândirea de noi competențe, experiență ș.a.m.d., se creionează aceleași planuri de bifare a unor obligații doar de dragul de a pretinde că respectăm legea. Citește articolul
Am ajuns din nou în situația în care salariul minim sectorial, aplicabil celor ce lucrează în zona agroalimentară, rămâne în urmă prin raportare la salariul minim stabilit prin hotărâre de Guvern. Diferența față de toamna trecută e că Guvernul nu a mai exclus expres de la aplicarea noului salariu minim angajații din „sectoarele speciale”. Conform principiului asigurării cel puțin a salariului minim garantat în plată, de la 1 iulie niciun salariu minim brut nu ar putea fi sub 3.700 de lei. Doar că netul celor plătiți cu minimul în zona agroalimentară e deja superior salariului minim net aplicabil de la 1 iulie. Înseamnă asta că nu e nevoie să le crească și acestor angajați salariul minim brut? Totodată, există compatibilitate între facilitățile fiscale sectoriale și beneficiul de netaxare pentru 300 de lei din salariul minim? Citește articolul
Un tribunal din Germania a solicitat Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) să clarifice aplicarea legislației privind coordonarea sistemelor de securitate socială în cazul lucrătorilor care își desfășoară activitatea și în afara Uniunii Europene (UE), nu doar în statele membre. Concret, care ar fi modul în care trebuie să fie apreciată „partea semnificativă” a activității unui lucrător: trebuie să se ia în calcul toate activitățile, inclusiv cele din țări terțe, sau numai activitățile desfășurate în statele membre ale Uniunii? Citește articolul
Concediată disciplinar, o angajată își exercită dreptul de acces la datele personale prelucrate de angajator pentru a afla care e motivul pentru care a fost sancționată, de fapt. Refuzată pe motiv că cererea e tardivă și că nu se pot dezvălui date pe care angajatorul le va folosi în apărarea sa într-un proces ori date ale unor persoane terțe, angajata sesizează autoritatea de protecția datelor din statul de reședință, aceasta din urmă stabilind ulterior că angajatorul e vinovat de nerespectarea prevederilor GDPR în raport cu angajata sa. Deși întâmplarea nu s-a produs în România, ea pune într-o lumină nouă obligațiile angajatorului și în calitatea sa de operator de date personale. Citește articolul
Majorarea salariului minim prin hotărâre de Guvern implică mai multe formalități pe care angajatorii le au de îndeplinit în termenele prescrise de lege, respectiv modificarea salariului minim pentru cei plătiți la acest nivel, precum și raportarea modificării în Revisal. Citește articolul
Pornind de la dispozițiile imperative ale Codului muncii, respectiv dreptul tuturor salariaților de acces la programe de formare profesională, obligația angajatorului de a acorda salariaților toate drepturile ce decurg din lege, contractul colectiv de muncă (CCM) și/sau cel individual (CIM), obligația acestuia de a asigura periodic, din inițiativa și pe cheltuiala sa, participarea salariaților la un program de formare profesională, legiuitorul a stabilit și că nerespectarea acestui drept dă posibilitatea salariatului de a beneficia de un concediu pentru formare profesională plătit. În momentul când angajatul ajunge să ceară acest concediu, vorbim deja de neîndeplinirea de către angajator a unei obligații care-i incumbă în Codul muncii. Refuzul concediului de formare nu poate fi motivat prin faptul că studiile urmate de angajat nu au legătură cu postul ocupat? Dar dacă concediul, de fapt, e cerut pentru susținerea unei dizertații? Citește articolul
Concediul de odihnă face parte din categoria drepturilor la care salariații nu pot renunța, nu-l pot cesiona, fiind interzisă orice limitare în acest sens. Codul muncii prevede atât obligația angajatorului de a acorda în natură concediul de odihnă, cât și obligația salariatului de a efectua concediul în perioada stabilită conform programării colective sau individuale. Dacă, totuși, sunt angajați care nu au apucat să-și ia toate zilele de concediu de odihnă într-un an, dreptul la aceste zile nu este, în niciun caz, pierdut. Citește articolul
Deși majorarea salariului minim nu poate avea efectul diminuării unor salarii nete, în contextul beneficiului de netaxare de câteva sute de lei are efectul de a crea unele inechități între salariați. Cu un beneficiu de netaxare mai mare cu 100 de lei de la 1 iulie, inechitatea se adâncește un pic mai mult. Citește articolul