ACCES PREMIUM
Realități de pe piața muncii
Planul de îmbunătățire a performanței, acest instrument de ultim resort pe care companiile îl folosesc cu angajații, poate ajunge destul de ușor în zona de abuz dacă angajatorul nu respectă prevederile legale. Deși nu sunt tratate în mod expres și nu sunt amintite undeva în Codul muncii sub această denumire sau vreuna echivalentă, evaluările profesionale și concedierea pentru necorespundere profesională sunt tratate de cod și există, de asemenea, jurisprudență suficientă în această zonă ca să ne facem o idee despre limitele unor atare planuri. Un aspect important însă e acela al transparenței și informării prealabile - angajatul nu ar trebui pur și simplu pus în fața unui atare plan dacă el nu e amintit nicăieri și cu atât mai puțin nu poate fi folosit discreționar.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Jurisprudență utilă
Evaluările privind obiectivele de performanță pot fi contestate în instanță din perspectiva legalității procedurii de evaluare. Într-o speță în care angajatorul nu a adaptat obiectivele la condițiile reale de muncă și nu a respectat pe deplin drepturile și responsabilitățile impuse de Codul muncii, judecătorii au ajuns să anuleze o evaluare realizată deficitar, care nu putea reflecta în mod obiectiv performanța angajatului.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
În contextul muncii la distanță a crescut și dorința de monitorizare a angajaților, companiile începând să folosească tot mai frecvent software-uri care urmăresc activitatea online și interacțiunile pe laptopurile de serviciu pentru a evalua productivitatea. Atare practici au generat, la rândul lor, reacții din partea angajaților, care au găsit metode de a ocoli aceste măsuri, cum ar fi utilizarea aplicațiilor care simulează activitatea pe tastatură. În principal, angajații exprimă îngrijorări legate de invadarea spațiului personal, iar specialiștii subliniază că aceste metode nu sunt eficiente în evaluarea reală a productivității și pot afecta încrederea angajaților. La nivel național, reglementările aplicabile impun transparență în privința datelor colectate, iar angajatorii trebuie să informeze angajații despre criteriile de evaluare a performanței.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Utilizarea sistemelor de supraveghere audio-video la locul de muncă poate fi considerată de multe o prelucrare excesivă și nenecesară de date personale, întrucât companiile nu pot justifica de ce a fost necesară recurgerea la acestea pentru a atinge un scop sau altul. Dacă scopul e unul și utilizarea îl excede, atunci avem, din nou, o problemă. În materie de evaluări profesionale, utilizarea datelor din sistemele de supraveghere audio-video pare mai degrabă o măsură excesivă decât una ușor de justificat.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Pe lângă aprecierea obiectivă a performanțelor profesionale individuale ale funcționarilor publici, procesul de evaluare a performanţelor profesionale ale acestora ar fi trebuit să țină seama și de cunoștințele teoretice pe care le au în legătură cu actele normative care le reglementează activitatea. Modificarea Codului administrativ în acest sens era cuprinsă într-un proiect legislativ apărut spre finalul lui 2023, dar care a fost retras de inițiatori în această săptămână, astfel că nu va ajunge să se aplice.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Realități de pe piața muncii
Suntem în prima lună a anului, lună în care mulți angajatori încep să demareze evaluările profesionale pe anul precedent. Angajatorul are dreptul să stabilească pentru fiecare salariat obiective de performanță și să evalueze realizarea lor, Codul muncii oferindu-i acest drept. În fapt, evaluările sunt absolut necesare atunci când angajatorul pretinde că realizează o concediere pentru necorespundere profesională. Citește articolul
ACCES PREMIUM
Codul muncii nu prevede un termen exact pentru efectuarea evaluării profesionale a salariaților de către angajatori, însă practica arată că, de cele mai multe ori, acest lucru se face anual sau semestrial. Totuși, dacă un angajator evită să facă evaluarea profesională a salariaților deoarece în documentele de muncă a stabilit că performanța este răsplătită cu o creștere salarială, riscă să se aleagă și cu o amendă, pe lângă riscul de a-i pleca angajații, dar și să piardă ocazia de a-i concedia pe cei care nu mai corespund postului.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
O modalitate suplimentară de evaluare a funcționarilor publici e prinsă într-un proiect de lege adoptat în iunie la votul final la deputați - evaluarea competențelor digitale a funcționarilor. Totodată, proiectul prevede că evaluarea funcționarilor se va face prin intermediul unui sistem informatic al Agenției Naționale a Funcționarilor Publici. Președintele statului a decis să trimită însă proiectul înapoi în Parlament. Aflat acum la a doua tură legislativă, a fost respins luni seară la votul Senatului, deși intrase în ședință cu propunere de adoptare.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Lipsa transparenței și a coerenței în ceea ce privește evaluările, precum și stabilirea unor obiective nerealizabile sau necorelate cu fișa postului sunt frecvent contestate de lucrători, însă pe lista nemulțumirilor angajaților se numără și manifestări ale angajatorilor ce nu reprezintă altceva decât exercitarea prerogativelor pe care legea însăși le oferă acestora.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
„Quiet-cutting” este un trend în creștere printre marile companii, în care se preferă desființarea posturilor și mutarea angajaților pe altele disponibile, de pe azi pe mâine, în locul concedierilor în masă, ce presupun, în primul rând, costuri mai mari. Acest fenomen e avantajos pentru companii, dar nu neapărat și pentru angajați, care, deși nu rămân fără loc de muncă peste noapte, sunt mutați constant în schema de personal, li se oferă poziții cu salarii mai mici, atribuții nedorite sau copleșitoare și sunt presați indirect să plece. Cum putem să ne uităm la acest fenomen din perspectiva legislației noastre, în materialul de azi:
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Dan Năstase 
Simona Voiculescu 
Dragos Niculescu 
avocatnet.ro 
