Dacă procedura de evaluare internă nu prevede posibilitatea contestării rezultatului evaluării, lucrătorul se poate adresa instanței competente?

• Regulamentul intern și procedura de evaluare:

Codul muncii prevede că unul dintre capitolele regulamentului intern trebuie să se refere atât la procedura evaluării, cât și la criteriile de evaluare aplicabile la nivelul angajatorului, potrivit art. 242 lit. i).

Procedura de evaluare nu numai că trebuie să fie clar definită și comunicată lucrătorilor, ci ar trebui să prevadă și un „filtru” intern al rezultatelor evaluărilor, pentru a evita astfel situațiile în care lucrătorii se vor adresa direct instanței competente.

• Criteriile de evaluare:

Criteriile de evaluare trebuie să fie comunicate lucrătorului înainte de semnarea contractului, conform Codului muncii.

Concret, anterior asumării obligațiilor specifice relației de muncă, prima fiind de a presta o activitate în beneficiul și sub autoritatea angajatorului și de a îndeplini sarcinile și atribuțiile prevăzute în anexa contractului (fișa postului) pentru a atinge obiectivele stabilite de angajator, persoana care solicită angajarea trebuie să cunoască și criteriile pe baza cărora le va fi evaluată performanța.

Importanța criteriilor de evaluare este astfel subliniată prin necesitatea comunicării acestora în prealabil.

• Întocmirea regulamentului intern:

Regulamentul intern este întocmit de către angajator după consultarea colectivă a salariaților, iar legiuitorul a stabilit că și în această privință se aplică principiul prevăzut de art. 8 alin (2) din Cod – „Pentru buna desfășurare a relațiilor de muncă, participanții la raporturile de muncă se vor informa și se vor consulta reciproc, în condițiile legii și ale contractelor colective de muncă”.

Acest proces asigură transparența și implicarea salariaților în stabilirea regulilor interne, dar contribuie și la evitarea situațiilor conflictuale.

• Contestarea regulamentului intern:

Codul muncii prevede pârghiile necesare pentru ca un lucrător să conteste regulamentul intern în instanță, în cazul în care consideră că unul sau mai multe drepturi i-au fost încălcate și, deși a sesizat angajatorul, acesta nu a luat în considerare aspectele sesizate.

Această prevedere asigură protecția drepturilor lucrătorilor și posibilitatea de a apela la justiție în situația în care consideră că îi sunt încălcate drepturile, în special în cazul în care regulamentul intern nu prevede toate aspectele obligatorii.

Practic, atunci când vorbim despre contestarea unei evaluări, putem avea în vedere și contestarea regulamentului intern în cazul în care acesta nu conține toate elementele obligatorii prevăzute de Cod.

• Legea dialogului social:

Legea dialogului social face referire la unul dintre capitolele contractului colectiv de muncă, unde se pot negocia și stabili măsurile adoptate pentru consilierea și evaluarea profesională a angajaților/lucrătorilor.

Legiuitorul revine asupra importanței acestui aspect și în actul normativ care reglementează punctual relațiile colective de muncă și, ținând cont de importanța contractului colectiv, definit chiar de Codul muncii ca fiind „Legea părților”, indică necesitatea negocierii acestor aspecte.

Este subliniată astfel importanța dialogului și a colaborării între angajatori și lucrători în stabilirea criteriilor și procedurilor de evaluare.

În concluzie, pe lângă faptul că orice lucrător se poate adresa direct instanței competente în cazul în care nu este prevăzută o variantă de contestare la nivel intern, evaluarea performanței lucrătorilor este un proces esențial în cadrul oricărei organizații, având un impact direct asupra eficienței și dezvoltării profesionale. 

Codul muncii și Legea dialogului social subliniază importanța unei proceduri clare și transparente de evaluare, care să includă criterii bine definite și comunicate în prealabil lucrătorilor. 

De asemenea, este esențial ca regulamentul intern să fie întocmit prin consultarea colectivă a salariaților și să ofere posibilitatea contestării rezultatelor evaluării, asigurând astfel protecția drepturilor lucrătorilor. 

Prin implementarea acestor măsuri, organizațiile pot crea un mediu de lucru echitabil și motivant, contribuind la creșterea performanței și satisfacției angajaților.