Resurse umane

ACCES PREMIUM

Week of skills Cine pierde în urma automatizării? Românii nu au nici competențe digitale de bază

Doar 28% dintre români au cunoștințe digitale de bază și mai puțin de 10% dintre companii folosesc inteligența artificială (AI). Riscurile automatizării afectează diferit diversele meserii, profesii și locuri de muncă, dar e destul de clar că anumite locuri de muncă vor continua să existe, fără a suferi modificări semnificative în următorii zece ani. Există o frică generalizată în rândul populației privind înlocuirea locurilor de muncă de către inteligența artificială, iar companiile mari din acest domeniu profită tocmai de pe urma acestei anxietăți. În România, adoptarea AI-ului este în continuare limitată, cu doar 1,5% dintre angajatori utilizând această tehnologie, în contrast cu media europeană. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Date pe înțelesul tuturor

Week of skills Job-uri verzi (și cai verzi pe pereți) în viitorul României

Tranziția verde în România se confruntă cu provocări semnificative, însă azi ne vom opri asupra ocupațiilor care au legătură cu mediul, asupra competențelor verzi și unui plan măreț care pare irealizabil. Deși România produce 35,2% din energia sa din surse regenerabile și emite doar 0,19% din totalul emisiilor de CO2 la nivel global, numărul locurilor de muncă în domeniile ce au legătură cu mediul a scăzut drastic, de la 217.000 în 2013 la 137.000 în prezent. În contrast, alte țări europene, cum ar fi Bulgaria, au văzut o creștere a locurilor de muncă legate de mediu. Deși România are un plan ambițios pentru crearea a 100.000 de locuri de muncă verzi, problemele administrative și financiare, inclusiv pierderi de fonduri și achiziții publice ineficiente, pun în pericol implementarea acestuia. În plus, statul trebuie să îmbunătățească colectarea impozitelor și să colaboreze cu asociațiile pentru a pregăti forța de muncă pentru viitor, astfel încât să evite repetarea greșelilor din trecut. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Date pe înțelesul tuturor

Week of skills Nimeni nu investește în formarea profesională în România

Statul, dar și companiile cheltuie modic pe cursuri pentru angajați, iar foarte puțini români se preocupă de învățarea pe tot parcursul vieții ori sunt conștienți de importanța ei. Deși strategii pentru încurajarea învățării pe termen lung sunt elaborate, implementarea acestora rămâne o provocare.  Citește articolul

ACCES PREMIUM

Responsabilul cu situațiile de hărțuire nu e același cu cel desemnat pentru egalitate de șanse, iar dintre cei doi doar unul e obligatoriu pentru toți angajatorii

Legislația actuală impune angajatorilor din sectorul public și privat obligația de a preveni și combate hărțuirea pe criteriul de sex și hărțuirea morală la locul de muncă, inclusiv prin desemnarea unei persoane responsabile sau a unei comisii pentru gestionarea plângerilor, iar asta fără a exista un număr minim de angajați necesar. În contrast, responsabilul cu egalitatea de șanse nu este obligatoriu pentru angajatori, dar este indicat în cazul celor cu peste 50 de angajați, lăsând la latitudinea companiilor să decidă dacă angajează un expert în acest domeniu sau desemnează pe cineva intern. Este important de reținut că cei doi responsabili sunt diferiți, iar a avea desemnat unul nu înseamnă că „au fost împușcați doi iepuri dintr-o lovitură”. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Numirea rolurilor critice în firmă: Există persoane care nu pot îndeplini rolul de responsabil din cauza riscului de conflict de interese

Legislația în vigoare stabilește obligația existenței în firme, în funcție de profilul acestora, a unor responsabili. Astfel, e vorba despre responsabilul cu securitatea și sănătatea în muncă, cel care se ocupă de investigarea hărțuirii ori de cercetările disciplinare și de expertul în egalitate de șanse și tratament ori de ofițerul de securitate a datelor, în funcție de caracteristicile firmei. În multe situații, acești responsabili pot fi aleși dintre angajații deja existenți în firmă, dar sunt și persoane care nu prea pot să îndeplinească acele roluri din cauza riscului de conflict de interese. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Munca în regim hibrid, de departe cea mai avantajoasă formulă de lucru, vine cu provocări inclusiv pe zona de SSM

Modelul de muncă hibrid este probabil cel mai utilizat în actuala paradigmă de muncă, oricare ar fi proporția zilelor de muncă petrecute în afara sediului angajatorului. Deși pare cea mai avantajoasă formulă de lucru pentru a asigura flexibilitatea mult râvnită de angajați în prezent, munca în regim hibrid vine și cu unele provocări. Una dintre ele e chiar diluarea responsabilităților de sănătate și securitate în muncă (SSM). Citește articolul

ACCES PREMIUM

Dobândirea competențelor digitale în următorii cinci ani: Formarea profesională la nivel de companii rămâne principalul mod de a ajuta forța de muncă existentă

Săptămâna aceasta, Guvernul a avut pe ordinea de zi Planul Național de Acțiune privind Deceniul Digital 2030, care vizează transformarea digitală a României în concordanță cu angajamentele UE, axându-se pe dezvoltarea competențelor digitale și sprijinirea IMM-urilor prin acces la fonduri pentru formare. Cu doar 28% din populație având competențe digitale de bază, planul include măsuri pentru reducerea acestui decalaj (ținta fiind 80% până în 2030), amintind că ne confruntăm cu provocări precum lipsa specialiștilor în domeniul IT. Guvernul arată înspre nevoia de a specialiști în domeniu și vorbește de oferirea unor salarii competitive pentru angajații din IT în sectorul public. Finanțări pentru acoperirea cheltuielilor cu formarea sunt deja în mișcare, dar e nevoie de o strategie mult mai amplă de atât. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Cerința de a fi disponibil în timpul concediului de odihnă e abuzivă și angajații au dreptul să refuze să muncească în vacanță

În SUA, conceptul de „workation”, care se referă la cei care lucrează din vacanță, e tot mai des adus în discuție, dar legislația americană este considerabil diferită de cea din Europa, unde angajații beneficiază de dreptul la concediu anual plătit recunoscut tuturor. Cei care lucrează în concediu se confruntă adesea cu burnout și stres crescut, iar ideea în sine de a lucra atunci când se presupune că trebuie să-ți refaci capacitatea de muncă este o aberație. Cu toate acestea, angajații mai tineri și cei în funcții de conducere aleg să nu se deconecteze în vacanță. Angajații care refuză însă orice activitate în vacanță nu ar putea fi, conform legii române, nici sancționați, nici evaluați pe acest criteriu și cu atât mai puțin concediați pe acest unic motiv. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Reminder Tichetele de masă se acordă și celor care lucrează part-time sau au un program inegal de lucru

Din momentul în care angajatorul a decis să ofere salariaților tichete de masă, ar trebui să o facă pentru toți, indiferent că lucrează cu normă întreagă sau parțială sau au un program inegal de lucru. Singura condiție pe care trebuie să o „bifeze” salariații este să aibă funcția de bază la respectivul angajator. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Studiu EY: O treime din angajații români consideră că training-urile nu le sunt de folos în activitatea curentă

Actualizarea continuă a competențelor este esențială pentru a rămâne competitivi în peisajul profesional dinamic de astăzi, însă doar 65% dintre angajați văd aplicabilitatea directă în rolurile lor actuale – este principala concluzie a studiului realizat recent de EY privind necesitatea upskilling-ului și reskilling-ului în rândul forței de muncă. Citește articolul